Băsescu poate fi suspendat, nu şi anchetat

Motivarea procurorului: imunitatea prezidenţială, o formă de protecţie împotriva oricăror presiuni, abuzuri şi procese şicanatorii
Contestaţia senatorului PSD Gabriela Vrânceanu Firea la decizia procurorilor din 18 aprilie, prin care a fost suspendată ancheta împotriva lui Traian Băsescu pentru ameninţare şi şantaj, a fost respinsă de Parchetul General, iar în motivare se arată că imunitatea preşedintelui îl scuteşte pe şeful statului de orice fel de răspundere juridică pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârşite în această perioadă, cu excepţia răspunderii politice. De asemenea, Parchetul General susţine că imunitatea a fost definită ca o formă de protecţie a preşedintelui României împotriva oricăror presiuni, abuzuri şi procese şicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertăţii de exprimare şi protejarea împotriva urmăririlor judiciare abuzive.

Conform Agerpres, decizia a fost luată de Camelia Sutiman, procuror-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. “Imunitatea preşedintelui îl scuteşte pe acesta de răspundere juridică de orice fel, pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârşite în această perioadă, cu excepţia răspunderii politice prevăzute de art. 95 din Constituţie – posibilitatea de a fi suspendat – şi a celei penale prevăzute de art. 96 din Constituţie – posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Cele două măsuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare şi punere sub acuzare) echivalează cu ridicarea imunităţii pentru preşedinte, care nu poate răspunde juridic, în perioada exercitării mandatului, decât pentru faptele de înaltă trădare. În acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie. Dacă s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare, Preşedintele este demis de drept”, se arată în motivarea Parchetului General.

Imunitate pentru toate tipurile de infracţiuni
Procurorii precizează că prima teză a art. 84 alin.(2) din Constituţie, conform căreia preşedintele României se bucură de imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în timpul mandatului, reglementează imunitatea de drept procedural a şefului statului. Iar imunitatea procedurală este aplicabilă în cazul tuturor infracţiunilor care ar putea fi săvârşite şi împiedică orice act procesual şi procedural. Intră sub incidenţa imunităţii orice infracţiune, cu excepţia infracţiunii de înaltă trădare, pentru care Constituţia reglementează distinct procedura punerii sub acuzare. Parchetul mai susţine că singura protecţie absolută pe care imunitatea funcţională o asigură preşedintelui României este cea legată de exprimarea, în timpul mandatului, a opiniilor politice. Pentru faptele săvârşite în timpul mandatului, dar care nu au legătură cu atribuţiile ce revin preşedintelui în exercitarea acestuia, se aplică numai imunitatea de drept procedural, astfel că, după încetarea mandatului, preşedintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte. Reamintim că Gabriela Vrânceanu Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe şeful statului de ameninţare şi şantaj în legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate. La 18 aprilie, Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece preşedintele se bucură de imunitate.