Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că omologul său, Vladimir Putin, se află în "situaţia dificilă de a se constata că una spune şi alta face" atunci când cere separatiştilor din Ucraina să nu susţină referendumuri privind obţinerea independenţei, dar ministrul de externe al Federaţiei Ruse salută rezultatul referendumurilor.
Băsescu a clarificat poziţia României în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, după ce s-a consultat în această după-amiază cu premierul Victor Ponta şi alţi reprezentanţi ai Guvernului.
Iată mai jos principalele declaraţii ale preşedintelui:
* România consideră că trebuie făcute negocieri între Kiev şi reprezentanţii minorităţii ruse din estul şi sudul Ucrainei. De altfel, aţi văzut că această soluţie a fost aplicată şi ca urmare a discuţiilor dintre guvernul central şi reprezentanţii etniei ruse din Harkov, referendumul nu a mai avut loc. Poziţia noastră este că Kievul trebuie să continue discuţiile, fie la o masă rotundă, cum a propus Germania, fie ca dezbatere publică, dar trebuie să ajungă discuţiile în Doneţk şi Lugansk. România propune ca în situaţia în care se vor organiza negocieri internaţionale privind Ucraina şi modul de stabilizare a ţării, separatiştii să nu fie parte a negocierilor. Negocierea între Kiev şi separatişti trebuie să fie internă, iar minoritatea rusă, oricum ar fi reprezentată, nu este reprezentantivă pentru Ucraina, prin urmare nu trebuie să participe la negocieri internaţionale. Priviţi Transnistria, unde separatiştii au fost incluşi în negocieri şi de 20 de ani tergiversează soluţionarea problemei. În eventualitatea în care guvernul central va stabili o anumită line privind dreptul minorităţii ruse de a folosi limba, presa, menţinerea tradiţiilor, în cazul în care în negocierile cu minoritatea rusă se vor face astfel de aranjamente care sunt absolut democratice, cerem categoric ca de aceleaşi drepuri să se bucure şi minoritatea română din Ucraina.
* În opinia României, obiectivul Federaţiei Ruse are două prioritărţi. Federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin recunoaşterea de către ministrul de externe rus Serghei Lavrov a referendumurilor din Lugansk şi Doneţk, iar cel de-al doilea este împiedicarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. Este clar că Federaţia Rusă doreşte destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control, integral sau parţial. Considerăm că este esenţial pentru guvernul de la Kiev să facă toate eforturile, pe cât posibil fără vărsare de sânge, în aşa fel încât alegerile din 25 mai să se desfăşoare în deplină siguranţă pe tot teritoriul Ucrainei. Care pot fi efectele dacă acest lucru nu se întâmplă? Preşedintele ales nu va fi un preşedinte legitim pentru toţi cetăţenii. Înscăunarea unui preşedinte la alegerea căruia nu au participat două regiuni aproape că are semnificaţia pierderii acelor regiuni. Este imperios necesar ca alegerile din 25 mai să se desfăşoare pe tot teritoriul Ucrainei. Nu este punctul nostru de vedere că dacă nu s-ar desfăşura alegeri în Lugansk şi Doneţk ar trebui să considerăm aceste regiuni independente, dar cu certitudine propaganda rusă va specula blocarea alegerilor. România nu recunoaşte nici anexarea Crimenii, nici referendumul din Lugansk şi Doneţk pentru că sunt împotriva constituţiei Ucrainiei. Ucrainei trebuie să i se facă o ofertă clară prin semnarea acordului de asociere şi acordului de liber schimb atât de repede cât se poate şi să i se dea în acelaşi timp o perspectivă europeană. Simpla intrare în vigoare a acordului de asociere şi a acordului de liber schimb nu înseamnă o perspecitvă europeană apropiată, ci este doar un proces tehnic.
* Nu credem că Federaţia Rusă intenţionează să invadeze Ucraina. Federaţia Rusă a început să-şi atingă şi cel de-al doilea obiectiv, federalizarea şi dezmembrarea ţării. Cerem ca preşedintele Putin să-şi respecte cuvântul. Toate informaţiile arată că Putin nu a spus adevărul când a spus că a ordonat retragerea trupelor de la graniţa de est a Ucrainei. Menţinerea forţelor a fost un formidabil element de presiune asupra autorităţilor de la Kiev şi un suport care a încurajat separatiştii să-şi organizeze referendumurile. Al doilea element care pune sub semnul întrebării corectitudinea preşedintelui Putin este mesajul să nu se organizeze referendumuri pentru independenţă. În realitate, ieri, (ministrul de externe) Lavrov a salutat rezultatul referendumurilor, ceea ce-l pune pe preşedintele Putin în situaţia dificilă de a se constata că una spune şi alta face.
* În ceea ce priveşte Republica Moldova; Şi eu şi toţi factorii de decize am ştiut că în perioada 1-9, dar şi în continuare, vor exista provocări ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Repet, am ştiut. Punctul nostru de vedere este că trebuie accelerat procesul de semnare a acordului de asociere şi a acordului de liber schimb pe 27 mai. Ar extrem de important să se semneze în mai pentru a se da timp Republicii Moldova, României, poate Poloniei, ţărilor baltice, Cehiei să ratifice aceste acorduri înainte de vacanţa de vară. Ar fi un semnal puternic legat de angajamentul unor state faţă de Republica Moldova şi al Republicii Moldova faţă de UE. Scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odessa, iar odată destabilizarea realizată să se poată ajunge cu influenţa Federaţiei Rusiei astfel ca teritoriul controlat de Federaţia Rusă să ajungă până la Braţul Chilia. Credem că acesta este unul din obiective. În Odessa se încearcă o regrupare a rusofonilor în aşa fel încât să fie gata să acţioneze. Moldova este supusă unor riscuri de securitate. Se intenţionează provocări privind Transnistria, dar nici Găgăuzia nu este liniştită, nici zona din estul Moldovei, la frontiera cu Transnistria, locuită de minoritatea bulgară. Trebuie mult calm, multă atenţie, să nu se răspundă provocărilor pentru că nu estimăm că Federaţia Rusă va trimite trupe în regiune, cu excepţia celor care se află deja în Transnistria. Republica Moldova are nevoie să avanseze cât mai rapid şi să semneze cele două acorduri. Republica Moldova trebuie să se gândească foarte bine care este valoarea articolului din constituţie care stabileşte că Moldova este un stat neutru atâta timp cât neutralitatea ei nu este respectată. România îşi asumă calitatea de avocat onest al Republicii Moldova în drumul ei spre UE.
* Am să încerc să deschid o poriţă, fără să fie una conflictuală legată de survol. Ca participant la ulimul Consiliu European, vă pot spune că nu s-a discutat despre acest survol la reuniune. România va acţiona în deplin acord cu regulile ce vor fi stabilite la nivelul UE în acest sens.
Citește pe Antena3.ro
