Blat cu şeful ANI. CNI pune sub obroc auditul extern de management care l-ar putea zbura din funcţie pe Horia Georgescu

Membrii Consiliului Naţional de Integritate (CNI) au dezbătut şi aprobat în unanimitate Raportul de audit extern independent privind evaluarea calităţii managementului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pe 2013, realizat de o echipă de specialişti Deloitte. Evaluarea a avut loc în perioada 3 februarie – 7 martie 2014, contra sumei de aproximativ 100.000 de euro. Deşi un comunicat ANI precizează că, potrivit raportului, “activitatea de management a fost îmbunătăţită prin implementarea majorităţii recomandărilor incluse în Raportul de audit extern al managementului ANI pentru anii 2009, 2010, 2011 şi 2012”, că “managementul ANI a continuat linia stabilită” sau că au fost depuse eforturi “pentru îmbunătăţirea proceselor şi eficientizarea activităţii pentru atingerea obiectivelor planificate”, nu se pot face evaluări sau verificări de către terţi pentru a vedea concret care sunt minusurile şi plusurile ANI după evaluarea calităţii managementului. Şi asta pentru că firma de audit precizează că raportul nu poate fi folosit decât de către conducerea ANI, în vederea comunicării către CNI şi publicarea acestuia pe site-ul ANI. Ca atare, precizează Deloitte, observaţiile/ constatările incluse în raport nu trebuie să constituie o bază pentru nici un fel de altă acţiune. Mai mult, raportul, sau conţinutul acestuia, nu poate fi utilizat, reprodus sau distribuit, în întregime sau în parte, nici unei alte părţi sau pentru nici un alt scop decât cel pentru care a fost emis, fără a obţine în prealabil acordul scris al Deloitte. Aşadar, raportul nu poate fi transmis nici Senatului, forul legislativ sub al cărui control parlamentar se află CNI. În plus, Legea 144/2007 nu-i conferă Senatului prerogative pentru a efectua proceduri parlamentare specifice pentru dezbaterea Raportului de audit extern, acesta fiindu-i transmis doar spre informare de către CNI. În aceste condiţii, în cazul unui management defectuos la ANI, CNI este singurul care poate propune revocarea preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei deoarece, conform legii, Consiliul “analizează informările şi rapoartele pe care le prezintă preşedintele Agenţiei referitoare la activitatea acesteia, trimestrial sau ori de câte ori sunt cerute de Consiliu, prin preşedintele acestuia” şi “analizează raportul anual de audit”.

De sub control parlamentar la imunitate
Altfel spus, legea pune CNI sub control parlamentar, dar leagă Senatul de mâini, dându-i Consiliului o imunitate totală, imunitate pe care a transferat-o în ultimul timp şi asupra conducerii ANI. Jurnalul Naţional a relatat însă recent cum CNI a devenit “umbrelă” pentru giumbuşlucurile şefului ANI, Horia Georgescu, prezentâ nd câteva informaţii biografice care explică “intransigenţa” membrilor CNI, aflaţi într-o dulce frăţie cu Agenţia Naţională de Integritate. CNI este condus de Cynthia Curt, cunoscută drept blonda lui Boc, căruia i-a fost consilieră la Palatul Victoria şi trimisă consul la Barcelona. Teodoriu Simona Maya este prezenţa discretă care reprezintă PSD-PC, iar liberalul Arin Avramescu “sare” şedinţele. Grupul UNPR este reprezentat de o angajată a Senatului, Andreea Safta, acţionar la o firmă media. UDMR a trimis-o în CNI pe Zsuzsanna Peter, fost secretar de stat la Justiţie, licenţiată în Drept la Academia de Poliţie, după studii la Hyperion. Barbu Silviu Gabriel are o biografie “beton”: reprezintă Ministerul Justiţiei după ce a fost consilier la Cotroceni, obligat să demisioneze în 2007 pentru trafic de influenţă. A fost director la Penitenciarul Codlea în 2002-2006, stabiliment condus pe vremea lui Ceauşescu de tatăl lui Horia Georgescu! În CNI îl mai aflăm şi pe Lohan Decebal, personaj omniprezent în consilii de administraţie, SGG, Ministerul Educaţiei, fost lider al tinerilor PDL. Este bun prieten şi asociat în afaceri în aceeaşi unitate cu faimosul Vevera, ofiţer MAI, şef la Transelectrica, consilier la Boc, acum salariatul lui Băsescu la Cotroceni. Lohan reprezintă Asociaţia Municipiilor din România (?!).

Senatul României, refuzat de CNI
Faptul că membrii CNI închid ochii la semnalele negative din presă privind ANI şi şeful său, Horia Georgescu, nu poate fi interpretat decât ca un blat al acestora cu conducerea ANI. Mai mult, atunci când opt senatori au cerut conducerii Senatului ca Raportul de activitate al ANI pe 2013-2014 să fie dezbătut în plenul acestui for legislativ, membrii   CNI nu au făcut altceva decât să invoce Legea ANI, o lege neclară, ambiguă, aşa cum a constatat şi Tribunalul Bucureşti în cazul Mircea Diaconu. “În ceea ce priveşte  demersurile efectuate de cei opt senatori, menţionăm faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Legii 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Senatul nu are prerogativa legală de a efectua proceduri parlamentare specifice pentru dezbaterea Raportului de activitate şi nici a Raportului de audit extern independent al evaluării calităţii managementului ANI, acestea fiind transmise doar spre informare de către Consiliul Naţional de Integritate, potrivit prevederilor legale”, a transmis CNI. De altfel, CNI se dovedeşte foarte prompt atunci când trebuie să apere ANI. Dezvăluirile şi petiţia pe care Jurnalul Naţional a lansat-o pentru demiterea şefului ANI, şi care a strâns aproape 7.500 de semnături, au inflamat CNI, acesta dând un comunicat de presă foarte agresiv. “Consiliul Naţional de Integritate, în calitatea sa de garant al independenţei operaţionale a Agenţiei Naţionale de Integritate, condamnă ferm atacurile virulente fără precedent, practicate zilele acestea de postul de televiziune Antena 3 şi cotidianul Jurnalul Naţional, la adresa Agenţiei Naţionale de Integritate şi a Preşedintelui ANI, domnul Horia Georgescu. Prin lansarea în spaţiul public a unor informaţii false, tendenţioase şi speculative, se acreditează ideea că activitatea Agenţiei şi a managementului său este abuzivă”, s-a plâns CNI. Nu la fel de prompt a fost însă CNI când a fost întrebat public de Jurnalul Naţional la ce dată s-a întrunit CNI pentru a redacta şi aproba acest comunicat-protest la adresa Jurnalului Naţional şi a Antenei 3.

Citește pe Antena3.ro

Polițiștii au aflat, în sfârșit, ce s-a întâmplat cu Louisa, o femeie care a fost găsită moartă în casă în 1967