Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia parlamentară pentru Codul Electoral a aprobat legea prin care se va reveni la votul pe liste de dinainte de 2008. Fără prea multe dezbateri şi analize, „experţii” din comisie au renunţat la votul uninominal, ce a avut rezultate dezastruoase în varianta sa românească, pentru a reveni la un sistem pe liste închise ce a dus după 1990 la crearea unui sistem politic corupt.
Trecerea de la sistemul uninominal cu atribuire la cel pe liste închise este marea „noutate” pentru alegerile parlamentare din 2016. „Este un mic pas înainte revenirea înapoi. Votul pe liste închise este puţin mai democratic decât cel uninominal”, explică politologul Antonio Momoc. Adoptat în 2008, uninominalul şi-a arătat din plin carenţele. România are azi un Parlament comparabil ca mărime cu cel al UE, se confruntă cu fenomenul baronizării şi este condusă de Guverne de coaliţie. „Aici e Struţocămila. Avem un Parla¬ment cât al unui întreg conti¬nent (...) Sistemul electoral românesc este unul ermetic şi asigură conservarea şi nerefor¬marea actualei clase politice. Vom avea, practic, aceiaşi poli¬ticieni”, continuă politologul.
Alternativa ignorată a votului pe listă deschisă
O soluţie mult mai democratică ar fi sistemul proporţional cu liste deschise. Principalul avantaj îl reprezintă faptul că în acest caz cetă¬ţeanul este cel care alege numele pe care le doreşte şi stabileşte ordinea lor pe liste în funcţie de propriile preferinţe. Este însă o variantă care nu convine deloc actualei clase politice. „E ceva mult prea riscant pentru politicieni să lase oamenii să aleagă ce vor. De asta le este teamă oamenilor politici şi este puţin mai complicat pentru cetăţeni”, este părerea politologului. Votul pe liste deschise are şi el puncte nevralgice. „Fiind un sistem proporţional, favori¬zează tot partidele mari. Chiar dacă pierd alegerile, ele se asigură că rămân acolo cu un număr suficient de mandate”.
Modelul german
Altă variantă este sistemul de vot mixt, bazat pe modelul ger-man. Reprezintă o alternativă care cultivă avantajele celorlalte sisteme. Membrii Bundestagului sunt aleşi jumătate prin vot majoritar, iar cealaltă pe liste. „Nu există sisteme perfecte. Reprezentarea proporţională este, totuşi, mai în spiritul democraţiei”, spune Momoc.
Un sistem cu multe dezavantaje
Votul pe liste închise pre-zintă, însă, numeroase de-zavantaje. Numele şi ie-rarhia lor sunt impuse de conducătorii partidelor, iar alegătorul rămâne cu simpla opţiune de a vota o listă alcătuită pe criterii cel puţin subiective. „Ca cetăţean, nu pot să aleg pe cine vreau eu, ci pe cine îmi propune partidul. De ales, aleg, de fapt, cei din vârful parti¬delor. Ordinea pe listă se face oricum pe criterii de pupincurism sau nepotism, în niciun caz pe competenţă. Practic, cu cât eşti mai yesman şi mai servil cu şefii partidului, cu atât eşti mai sus pe acea listă”, explică specialistul în comunicare politică. Urmările în viaţa politică vor fi însă aceleaşi. Figurile noi şi parti¬dele mici vor ajunge cu greu în prim-plan. „Politicienii vor căuta să-şi conserve întotdeauna poziţia şi să-şi mă-rească numărul de mandate”, concluzionează Antonio Momoc.
Citește pe Antena3.ro
