Campanie electorală pe banii românilor, din 2016

Au aplaudat promulgarea Legii finanţării partidelor, dar cer schimbarea normelor de aplicare. Procedura de decontare de la buget a banilor cheltuiţi în campaniile electorale de anul viitor va fi una greoaie şi încărcată de birocraţie. Asta susţin trezorierii formaţiunilor politice care se plâng că Autoritatea Electorală Permanentă a complicat legea în loc s-o facă simplu de aplicat.

Partidele vor putea deconta de la buget banii cheltuiţi în campaniile electorale începând de anul viitor, dar procedura va fi dificilă. De exemplu, cine depăşeşte plafonul de cheltuieli stabilit de lege riscă să piardă banii de la stat. În plus, candidaţii nu pot să primească donaţii prin SMS sau online, ci doar prin tranzacţie bancară. Una dintre norme prevede ca donaţiile mai mari de 25.000 de lei pentru un candidat sau un partid aflat în campanie electorală să fie parafate la notar.

„Nu pot să fiu de acord cu AEP când îmi solicită ca tot ceea ce înseamnă sumă de peste 25 de mii de RON să fie făcută prin act autentificat, asta înseamnă la notar, deci costuri suplimentare, atâta timp cât toate datele donatorului sunt încărcate electronic şi devin publice, mi se pare o birocraţie suplimentară”, a declarat Mircea Drăghici, trezorier PSD. În plus, Drăghici a mai contestat şi faptul că potrivit normelor de aplicare a legii, dacă un partid depăşeşte plafoanele de cheltueli stabilite, acesta nu va mai beneficia de decontarea campaniei de la bugetul de stat.

„Dacă la depunerea documentelor contabile se constată inadvertenţe din punctul de vedere al încadrării pe lege a plafoanelor, atunci candidaţii, respectiv partidul politic, să nu mai primească de la stat niciun ban. Ceea ce mi se pare absolut absurd. Trebuie eliminată, aşa cum se face de exemplu la fonduri europene - se depun cronologic facturi de lucrări, cele care sunt considerate neeligibile sunt eliminate şi acele sume sancţionate prin neplata lor”, a susţinut deputatul.

Alegeri ca peste Ocean

Alţi mandatari financiari şi-ar dori campanii electorale ca în Statele Unite. „Ultima campanie electorală a preşedintelui Obama a fost tocmai pe această parte axată, pe donaţii mici de la mai mulţi şi se pare că a fost declarată cea mai puternică campanie de strângere de fonduri din lume. Chiar nu înţeleg de ce acest tip de plăţi moderne nu pot fi acceptate într-o legislaţie de secol XX”, a susţinut un reprezentant al partidului M10 în cadrul dezbaterii organizate de AEP. Răspunsul Autorităţii este legat de transparenţa donaţiilor. „Metodele de plată moderne nu permit identificarea donatorului, acesta nefiind obligat să îşi declare datele din buletin”, a afirmat vicepreşedintele AEP, Constantin Buică. „AEP doreşte să armonizeze cadrul legal şi să clarifice această nouă etapă de reglementare a activităţii de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, astfel încât partidele să cunoască toate dispoziţiile legale ca să poată să obţină, anul viitor, finanţarea de la bugetul de stat, în urma atingerii pragului de 3%. Ajutarea partidelor să pună în practică şi să respecte toate dispoziţiile legale, în materie electorală, fiind cel mai important obiectiv pentru activitatea anului viitor”, a mai explicat Buică.

7,2 mil. euro anul trecut

Conform unui raport oficial al AEP, apărut anul trecut, după alegerile prezidenţiale, partidele şi candidaţii independenţi au cheltuit împreună peste 7,2 milioane de euro în campania electorală. Cel mai mult a costat campania lui Victor Ponta. Alianţa PSD-UNPR-PC a investit peste 4,5 milioane de euro în promovarea lui Ponta. Liberalii au cheltuit mult mai puţin pentru campania lui Klaus Iohannis, peste 1,6 milioane de euro. În top trei intră şi campania PMP pentru Elena Udrea, peste 400 de mii de euro.

Risc de dosare penale

O altă nemulţumire a responsabililor financiari ţine de o prevedere care-i face vulnerabili în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate. „Poate fi interpretat oricând că un şef de filială judeţeană sau de partid care semnează listele de candidaţi, după ce aceştia, o parte dintre ei evident vor fi aleşi şi vor ocupa funcţii de demnitate publică în diferite etaje, deja se poate interpreta că există un conflict de interese şi incompatibilitate mai ales pentru faptul că cel care l-a pus pe liste i-a creat un avantaj celui care urmează să ocupe o funcţie publică”, interpretează Drăghici. În replică, AEP susţine că „persoanelor care fac parte din organele de conducere a partidelor politice prevederile legii penale în materia conflictului de interese li se aplică în mod direct. Acestea se aplică nu numai funcţionarilor publici, ci şi celorlalte persoane indiferent de statut”. Cu toate acestea, reprezentanţii Autorităţii spun că vor ţine cont de toate observaţiile partidelor şi societăţii civile în redactarea finală a normelor de aplicare.