Cărdăşia PNL-PSD

Pe faţă se contrazic, in spatele uşilor inchise negociază la sănge, işi dau măna cu neincredere şi răsucesc pe la spate o lamă de cuţit. Cărdăşia PNL-PSD se consumă in inţelegeri niciodată recunoscute, cărora le-au fost obiect proiecte importante de legi şi şefii de instituţii publice.Â

Pe faţă se contrazic, in spatele uşilor inchise negociază la sănge, işi dau măna cu neincredere şi răsucesc pe la spate o lamă de cuţit. Cărdăşia PNL-PSD se consumă in inţelegeri niciodată recunoscute, cărora le-au fost obiect proiecte importante de legi şi şefii de instituţii publice.


PNL şi PSD se epuizează intr-o relaţie bezmetică, consumată in inghesuieli prin birouri, in urma cărora amorezii ies cu hainele mototolite, dar neagă cu seninătate aventura. In public se contrazic, in spatele uşilor inchise işi dau măna cu neincredere, fiecare păstrănd in minte un plan trădător. Relaţia le e dezavantajoasă amăndurora. După propriile analize, fiecare din cele două partide ar pierde electorat consistent prin apropierea lor publică. In schimb, in umbră, legile securităţii naţionale, şefia SIE, intrarea PSD la guvernare, mărirea pensiilor, şefia TVR şi cea a CNA au făcut toate obiectul unor negocieri care au dus la inţelegeri de scurtă durată, trădate la prima ocazie de unul din cei doi parteneri.


INVESTIREA GUVERNULUI. Primul episod al relaţiei dintre PNL şi PSD s-a consumat la votul din Parlament pentru investirea Cabinetului Tăriceanu II. După o perioadă in care liderul deputaţilor PSD, Viorel Hrebenciuc, ajunsese să tocească pragul de la uşa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, PSD şi-a dat voturile noului Guvern PNL-UDMR, primind in schimb promisiunea unui sprijin la suspendarea preşedintelui. La vedere, liderii liberali şi pesedişti se intreceau in a nega orice inţelegere. Purtătorul de cuvănt al PSD, Cristian Diaconescu, anunţa că partidul său "nu işi va da girul politic nici unui partid aflat la putere" şi că, dacă noul guvern va avea la bază tot programul Alianţei D.A., acesta va fi "un handicap" pentru el. Programul n-a fost schimbat, dar Guvernul Tăriceanu II, aşa "handicapat" cum era, a primit la 4 aprilie 302 voturi pentru investitură.


SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI. Mai de voie, mai de nevoie, liberalii şi-au dat la schimb voturile pentru suspendarea preşedintelui, nemaiputănd ieşi din termenii trocului pus la punct de Viorel Hrebenciuc şi Bogdan Olteanu. Deşi erau conştienţi că, strategic, implicarea in acţiunea de suspendare nu le aduce nimic in planul imaginii şi nici nu le inmulţeşte electoratul, liberalii au scăldat-o pănă la momentul votului din Parlament şi n-au avut curaj să-şi asume nici susţinerea demersului PSD. Conducerea PNL a lăsat la liber opţiunea parlamentarilor săi la votul asupra propunerii de suspendare a şefului statului şi, aşa cum au arătat calculele, toţi liberalii au votat pentru. Mai puţin premierul Tăriceanu, care a preferat să nu voteze.


LEGILE SECURITĂŢII. In perioada suspendării lui Traian Băsescu, liberalii işi făceau planuri să adopte, cu sprijinul PSD, pachetul de legi privind securitatea naţională. Le-au trecut prin adoptare tacită, adică fără dezbatere, de Camera Deputaţilor, dar la Senat inţelegerea PNL-PSD a inceput să scărţăie. După nenumărate intrevederi intre liberalii George Scutaru, Norica Nicolai şi Stejărel Olaru, consilierul premierului, şi pesedistul Cristian Diaconescu, cele două tabere bătuseră palma pe o variantă convenită. S-a opus Nicolae Văcăroiu, ca preşedinte interimar al CSAT, iar legile sunt şi acum tergiversate in Comisia de apărare a Senatului.


ŞEFIA SIE. Un alt post pe care liberalii credeau că il pot acapara in perioada suspendării şefului statului a fost şefia SIE. Primul nume vehiculat: Mihnea Constantinescu, propus premierului de unii apropiaţi. Constantinescu a refuzat insă, pe listă apărănd numele lui Stejărel Olaru, consilier pe probleme de securitate naţională al premierului. PSD a cam strămbat din nas, aşa că liberalii s-ar fi reorientat către Bogdan Mazuru, ambasador al Romăniei in Germania. Frănă pentru PNL s-a dovedit iar Nicolae Văcăroiu, care nu a vrut să ia decizia de a desemna un ocupant al unui post atăt de important intr-o perioadă de interimat.


INTRAREA LA GUVERNARE. Moţiunea de cenzură depusă de PD a declanşat o adevărată şerpărie a negocierilor. "Dansăm ca şerpii: ne mişcăm unul după altul, dar nu ştim unde ne oprim", relata un cotidian central viziunea unui lider pesedist despre negocierile din acea perioadă. Liberalii şi pesediştii şi-au dat intălniri secrete, şi-au părăt adulterul in presă, au incercat să discute public, dar s-au trădat. Scopul liberalilor era să păstreze actuala formulă de guvernare. Scopul pesediştilor era insă neclar: să intre la guvernare alături de PNL (varianta Geoană), să facă singuri guvernul (varianta Rus) sau să susţină din umbră guvernul Tăriceanu II (varianta Hrebenciuc). Prima intălnire a avut loc in biroul lui Bogdan Olteanu, nimeni n-a recunoscut public, dar toţi au avut grijă ca episodul să ajngă la urechile presei. Intălnirea a fost una eşuată. La două zile, Geoană şi Hrebenciuc descind la Guvern. Nimeni nu recunoaşte, dar presa vuieşte. Premierul neagă public şi cheamă PSD la o intălnire "oficială". Are insă grijă să spună că nu negociază nimic, aşa că PSD se dă ofuscat şi nu vine. Nu-i nimic, la Vila Lac 1, liberalii stau la masă, Tăriceanu il sună pe Geoană şi-l avertizează să nu meargă pe măna lui Traian Băsescu, iar balonul de săpun al intării PSD la guvernare se sparge, pentru că nu era in interesul nici unui partid să schimbe starea de fapt. La 11 iunie, moţiunea PSD pică cu 115 voturi pentru şi 112 impotrivă. Pentru adoptarea ei şi căderea Guvernului Tăriceanu era nevoie de 234 de voturi.


ŞEFIILE TVR ŞI CNA. Cele două partide au bătut palma de o lună să facă rocada şefiilor celor două instituţii, dar, in ultima clipă, pesediştii s-au găndit să tragă clapa liberalilor. Cuplul Bogdan Olteanu Viorel Hrebenciuc a intrat iar in scenă pentru a asigura trocul: PSD ia şefia TVR pentru Alexandru Sassu, PNL ia şefia CNA pentru Răsvan Popescu. PSD are insă pretenţii şi la şefia CNA la care işi depune candidatura Valentin Nicolau, susţinut de o grupare din PSD, independentă de Viorel Hrebenciuc. După reuniuni "de criză" intre negociatorii celor două partide, in frunte cu Olteanu şi Hrebenciuc, şi după ce au inroşit telefoanele se restabileşte inţelegerea, dar totul se năruieşte in plenul Parlamentului, Alexandru Sassu nu obţine suficiente voturi pentru a fi validat, deci nici Răsvan Popescu nu mai poate aspira la post. Soluţia: cei doi sunt puşi interimari de Parlament pe perioada vacanţei parlamentare.

MĂRIREA PENSIILOR VS ABILITAREA GUVERNULUI

Un proiect cu miză electorală mult mai mare este insă cel al măririi pensiilor. Propus de PSD, proiectul prevede mărirea punctului de pensie la 45%. "Va arunca bugetul in aer", declara premierul Tăriceanu la vederea lui. După o descindere a pesediştilor, in frunte cu Viorel Hrebenciuc, la Guvern, dezastrul bugetar nu i s-a mai părut atăt de mare lui Tăriceanu. Mai mult, anunţă cu gura lui intr-un sat din Galaţi că pensiile agricole vor creşte cu 50%. O altă intrevedere Tăriceanu-Hrebenciuc, in biroul lui Bogdan Olteanu, aduce proiectul mai aproape de adoptare. A fost votat ieri in unanimitate, cu 210 voturi pentru, de plenul Camerei Deputaţilor, urmănd să meargă la promulgare. Potrivit legii, punctul de pensie va creşte la 37,5% de la 1 ianuarie 2008 şi la 45% de la 1 ianuarie 2009. De asemenea, de la 1 septembrie 2007, pensiile agricultorilor se vor dubla, iar pensiile din sistemul de stat vor fi majorate cu 5%. La schimb, s-a votat ieri şi legea de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe in perioada sesiunii parlamentare. (Carmen Vintilă)