Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, legile pot fi făcute de Guvern, de Parlament, dar şi de cetăţeni. Dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă este prevăzut în Constituție de aproape 25 de ani, însă o reglementarea clară s-a făcut abia în 1999. De atunci, cetăţenii au avut mai multe încercări de a schimba legea, însă doar două au fost aprobate de către judecătorii Curţii Constituţionale.
Conform articolului 74 din Constituţie, au dreptul să propună o lege cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, din cel puţin un sfert din judeţele ţării (10 judeţe), iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în Municipiul Bucu¬reşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Cetăţenii nu pot face legi care vizează problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. Pentru ca un proiect redactat de cetă¬ţeni să devină lege, acesta trebuie să treacă de Curtea Constituţională, care verifică semnăturile strânse. Mai apoi, Parlamentul are obligaţia să pună legea în dezbatere, însă ulterior o poate modifica şi o poate adopta sau respinge.
Sprijin masiv pentru proiecte
Prima iniţiativă legislativă susţinută de cetăţeni a fost înregistrată la Camera Deputa¬ţilor în iunie 2004 şi viza eliminarea subfinanţării din sistemul de învăţământ. Liderii de sindicat au reuşit să strângă 190.000 de semnături de la cetăţeni şi au depus un proiect care prevedea creşterea buge-tului educaţiei la 6% în 2005, iar mai apoi din 2007, la 7%. Ajuns în Parlament, proiectul a fost votat de Camera Deputa¬ţilor, însă s-a blocat la Senat, în aprilie 2005. La începutul anului 2015, Curtea Constituțională aproba cea de a doua iniţiativă cetăţenească. Peste 150.000 de semnături au fost depuse pentru modificarea Codului Muncii. Proiectul prevede reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi și mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la 3 la 5 ani. Legea se află în lucru la comisiile din Senat, acolo unde a primit deja un aviz negativ de la Comisia Juridică.
