CCR a răspuns comenzii lui Băsescu

Decizia Curţii Constituţionale privind sporurile salariale ale magistraţilor a declanşat un val de nemulţumiri în sistem. Preşedintele ÎCCJ Nicolae Popa a denunţat comanda politică primită de CCR de la preşedintele Băsescu şi a anunţat că va pleca de la conducerea instituţiei. Politicienii răspund că practica instanţelor în deciderea sporurilor era un atac la statul de drept.

Curtea Constituţională a admis miercuri contestaţia preşedintelui Traian Băsescu, care sesizase că instanţele judecătoreşti şi-au depăsit competenţele atunci când au stabilit prin hotărâri judecătoreşti acordarea unor sporuri salariale pentru magistraţi şi personalul asimilat. Imediat după ce CCR şi-a comunicat decizia, asociaţii reprezentantive ale magistraţilor au reacţionat şi şi-au declarat consternarea faţă de hotărârea Curţii. Reacţia cea mai vehementă a venit din partea preşedintelui Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, Nicolae Popa, care a sugerat că decizia CCR a fost luată la comanda politică a preşedintelui Băsescu.

Prezent la Centenarul Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Popa a criticat decizia Curţii Constituţionale, apreciind că a "marşat" la cererea unei alte puteri, iar judecătorii au fost "traduşi" de CCR. "Suntem a doua oară traduşi în faţa unei structuri cu autoritate constituţională, anume Curtea Constituţională, suntem a doua oară chemaţi acolo pentru un pretins conflict juridic, care pune în discuţie principiile constituţionale. Curtea Constituţională nu face parte din puterea judecătorească, este chemată, şi din păcate marşează, să se pronunţe asupra unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi să le oprească efectele. Dar acest lucru poate însemna doar un amestec", a spus Popa, citat de Newsin.

SE VREA SLĂBIREA JUSTIŢIEI
Preşedintele ÎCCJ a anunţat totodată că va pleca "în curând" din fruntea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adăugând că "poate va veni cineva pe placul celorlalte puteri". Preşedintele intanţei supreme a mai spus că justiţia este "veriga cea mai slabă, care caută să slăbească pe zi ce trece", şi ca atare nu este foarte sigur ce se va întâmpla cu justiţia peste 50 de ani, căci premisele nu sunt favorabile. "Premisele nu sunt cele mai favorabile. Vom vedea dacă justiţia va progresa sau nu. Puterea judecătorească este veriga cea mai slabă, care caută să se slăbească pe zi ce trece. Am convingerea că membrii Consiliului Superior al Magistraturii, asistaţi de colegii lor europeni, nu vor lăsa ca lucrurile să se deterioreze în aşa fel încât generaţiile tinere să se jeneze de ceea ce înseamnă un act justiţiar", a mai spus Nicolae Popa. Decizia CCR a fost catalogată ca fiind "surprinzătoare" de preşedintele Sojust, Cristi Danileţ, în timp ce vicepreşedintele UNJR a apreciat că hotărârea Curţii va crea discriminare între magistraţii cu decizii definitive şi aplicabile şi cei care au procese pe rol.

ATAC LA STATUL DE DREPT
Invitată la emisiunea "Ora de foc" de la Realitatea TV, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a spus că decizia CCR reprezintă un "act de dreptate", căci deciziile puterii judecătoreşti erau "un atac la statul de drept". "S-a făcut un act de dreptate. Este incredibil ca o putere a statului, puterea judecătorească, să submineze pe fond statul de drept. Să submineze prin aceste decizii. în momentul în care te sui cu picioarele peste puterea legislativă şi executivă şi, practic, te substitui celor două puteri, e un atac la statul de drept. Iar în al doilea rând, cred că este şi un lucru profund imoral. Pentru că este incredibil cum anumiţi oameni investiţi cu puterea de a judeca, judecă numai în folosul lor", a declarat Anastase.

Sporuri nejustificate

În declaraţia prin care a anunţat sesizarea CCR, pe 4 mai, Traian Băsescu a vorbit despre sporurile pe care magistraţii le câştigau în instanţă. "Astfel de procese câştigate au avut ca obiect, vă dau doar câteva exemple: prima de concediu, sporul de anticorupţie - ca şi cum un magistrat, pentru a fi corect, trebuie să aibă un spor de anticorupţie, sporul pentru vechimea în muncă, coeficienţi de multiplicare diferiţi, sporul de specializare ş ca şi cum un magistrat ar trebui să nu fie specializat, sporul de periculozitate, sporul de confidenţialitate - ca şi cum legea nu cere confidenţialitate asupra acţiunii judecătoreşti până la un anumit stadiu, sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, tichete de masă, sporul de fidelitate - ca şi cum nu jurăm fidelitate instituţiilor din care facem parte, stimulente, suplimentul postului, sporul de permanenţă. Sunt câteva exemple de sporuri obţinute de magistraţi care ei înşişi au dat în judecată şi tot dânşii au judecat", a spus Băsescu. În acest fel, a conchis el, practic bugetul statului este stabilit de instanţele de judecată.