Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au declarat neconstituţională prevederea din propunerea de revizuire a Legii fundamentale care viza modificarea articolului 103, în sensul că Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care au obţinut în alegeri cele mai multe mandate parlamentare.
Potrivit minutei emise de către CCR, sunt neconstituţionale modificările aduse articolului 103 (alineatele 1-3), precum şi completările aduse amintitului articol, prin trei noi alineate, referitoare la modalitatea de desemnare de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru.
De asemenea, judecătorii Curţii au constatat neconstituţionalitatea completării articolului 70, alin 2, lit e) referitoare la încetarea calităţii de deputat sau de senator la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid sau formaţiune politică.
Şi modificarea operată articolului 133 referitoare la creşterea numărului reprezentanţilor societăţii civile în rândul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost declarată neconstituţională.
Cu unanimitate de voturi, judecătorii Curţii au constatat şi neconstituţionalitatea completării aduse articolului 23, alin. 1 din Constituţie cu un nou alineat, alin. 13 prim, referitor la folosirea în instanţă a probelor obţinute în mod ilegal numai în favoarea acuzatului.
Tot cu unanimitate de voturi a fost constatată şi neconstituţionalitatea eliminării tezelor a doua şi a treia ale alin. 2 al articolului 72 referitoare la competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de urmărire şi trimitere în judecată, respectiv la competenţa de judecată a ÎNCJ cu privire la senatori şi deputaţi.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că şi modificarea adusă articolului 135 (alin. 2, lit d)), referitoare la exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi, este neconstituţională.
De asemenea, cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au declarat neconstituţională şi completarea articolului 6 din Constituţie cu un nou alineat (alin. 1 prim), privitor la instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţam potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, precum şi completarea articolului 12 cu alineatul 4 prim referitor la utilizarea simbolurilor proprii ale minorităţilor naţionale.
Şi modificarea adusă articolului 28 din Constituţie, referitor la secretul corespondenţei, a fost constatată ca fiind neconstituţională.
De asemenea, cu unanimitate de voturi s-a decis şi neconstituţionalitatea modificării aduse articolului 110, alin. 1 din Constituţie, referitor la durata mandatului Guvernului .Tot neconstituţională a fost declarată şi introducerea alin. 2 în cuprinsul articolului 119 din Constituţie, referitor la obligativitatea hotărârilor Consiliului Naţional de Securitate.
Judecătorii CCR au constatat neconstituţională şi abrogarea literei l) a articolului 146 din Constituţie 'în măsura în care aceasta nu este însoţită de constituţionalizarea, în mod corespunzător, a atribuţiilor Curţii Constituţionale de control al legii de revizuire a Constituţiei adoptate de Parlament şi, respectiv, de control al constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional', după cum arată minuta CCR.
Judecătorii CCR au mai constatat neconstituţionalitatea şi în cazul completării articolului 3 prin alineatul 3 prim, a modificărilor, respectiv completărilor aduse articolului 15 alin. 1, articolului 21 alin. 4, articolului 26 alin.2, articolului 32 alin. 8, articolului 37 alin 2 prim, articolului 44 alin. 1, articolului 50, articolului 52 alin. 1, articolului 58 alin. 1, articolului 64 alin. 4 prim, precum şi articolului 148 alin. 2.
Judecătorii CCR mai propun şi eliminarea modificării art. 62, prin alin. 3 - potrivit căruia numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300, la acest număr adăugându-se reprezentanţii minorităţilor naţionale.
CCR recomandă şi eliminarea alin 2 prim propus a fi introdus la art.2, precum şi modificările operate articolelor 21 alin.3, art. 27 alin. 3, art. 49 alin. 1, art. 76 alin. 1 şi alin. 3 propus pentru a fi introdus la art. 90.
De asemenea, se recomandă şi eliminarea modificării propuse în privinţa introducerii tezei a doua l art. 23 alin.4, tezei a treia din alin. 1 prim propus a fi introdus în art. 58, art. 95 alin. 3 prim teza a doua, art. 4 prim propus a fi introdus la art. 133 şi articolul 151 alin. 3 teza a doua.
'CCR supune Parlamentului observaţiile privind completarea art. 155 din Constituţie, în sensul introducerii unor norme tranzitorii cu privire la mandatul membrilor CSM. Cu majoritate de voturi, se constată că prevederile din propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei referitoare la modificarea art. 61 alin. 2, art. 64 alin. 3 şi art. 80 alin. 1, precum şi introducerea art. 107 prim în Constituţie nu contravin dispoziţiilor constituţionale', mai arată minuta CCR.
Deciziile CCR sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, publicându-se şi în Monitorul Oficial.
