Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform proiectului, colaborator ar putea deveni oricine a dat vreodată vreo informație, care a îngrădit, ulterior, drepturile fundamentale ale altora, inclusiv la Miliție. Mai mult, dacă, „de bunăvoie”, ai pus la dispoziție casa pentru un filaj al Securității, ești considerat colaborator. Nu intră în această categorie cei care erau judecați în dosare politice și cei care aveau sub 16 ani când au dat informații. Cea mai spectaculoasă modificare este aceea că se consideră colaborare orice informație dată ofițerului de obiectiv din întreprinderi. Adică, „sifonarea” la CI-st. Interesant este că USR a inițiat, anul acesta, un proiect de lege prin care, în companiile de stat sau private, în zilele noastre, să apară funcția de turnător la locul de muncă.
Potrivit proiectului de lege inițiat de deputatul USR Iulian Bulai, susținut de alți 13 parlamentari de la același partid, orice cetățean român sau străin care, după 1945, a avut cetățenia română și orice cetățean al unui stat membru NATO, al unui stat membru UE sau al Republicii Moldova: au acces la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și la documente și informații care privesc propria persoană”.
Din aceeași propunere, aflăm că „persoana, subiect al unui dosar instrumentat de Securitate, are dreptul să afle identitatea angajaților Securității sau ai Ministerului de Interne, ofițeri, subofițeri sau civili, precum și a surselor care au contribuit cu informații la completarea dosarului”.
Cine scapă de „patalamaua” de colaborator
USR-istul Iulian Bulai vrea să modifice și înțelesul unor termeni. Astfel, prin lucrător al Securității ar trebui să se înțeleagă „orice persoană care, având calitatea de ofițer, subofițer sau angajat civil al Securității sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
De asemenea, prin colaborator al Securității, ar trebui să se înțeleagă „persoana care a furnizat informații de natură să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Există și două excepții. Prima este persoana carea furnizat informații scrise sau verbale de interogatoriu, în stare de libertate sau de arest, în dosare în care erau cercetate sau judecate din motive politice. Scapă de această „patalama” și cei care nu aveau 16 ani împliniți, la data colaborării cu Securitatea.
Cine va fi colaborator, pentru că, „voluntar”, i-a lăsat pe securiști la el în casă
O altă modificare este aceea că va putea fi considerată colaborator al Securității și persoana care „a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deține, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor.
Citește pe Antena3.ro
Cu alte cuvinte, Iulian Bulai consideră că, pe vremea lui Ceaușescu, o persoană putea refuza accesul Securității într-un imobil, iar orice acces acordat reprezintă „punere la dispoziție voluntară”.
Turnătorii din întreprinderile comuniste erau răi, cei din firmele de stat sau private capitaliste sunt necesari
Iar lucrurile nu se opresc aici. Deputatul USR modifică inclusiv conținutul Anexei, respectiv cum trebuie să arate declarațiile pe propria răspundere pe care candidații la diverse funcții publice, funcționarii publici sau demnitarii trebuie să le completeze în sensul de a preciza dacă au fost sau nu colaboratori ai Securității, dacă au semnat sau nu un Angajament cu fosta Securitate sau dacă au fost ofițeri ai acesteia.
Una dintre modificări vizează situația în care persoana care completează aceste declarații confirmă că a avut calitatea de colaborator, cu nume propriu sau cu nume conspirativ sau dacă a furnizat informații la Securitate sau la… Miliție. În acest caz, persoana trebuie să anexeze o declarație cu privire la conținutul informațiilor și împrejurărilor transmiterii acestora. Conform textului proiectului, „sunt vizate orice fel de informații transmise organelor din cadrul Ministerului de Interne, precum și declarațiile date la operatorul de Pașapoarte, la Miliție sau cele date la cererea ofițerilor de obiectiv din întreprinderi”.
Legi care se bat cap în cap
În acest sens, Iulian Bulai, de la USR, vrea să se instituie calitatea de colaborator al Securității celor care au furnizat informații unor persoane angajate cu „filarea” angajaților din întreprinderile comuniste. În mod paradoxal, același Iulian Bulai, împreună cu colegii săi de partid, care sunt parlamentari în Senat și Camera Deputaților, au depus, în luna decembrie a anului trecut, un alt proiect de lege care vizează instituirea funcției de „turnător la locul de muncă”, atât la stat, cât și la privat.
Acești angajați ar avea menirea să dea în primire orice încălcare a legii, săvârșită deja sau susceptibilă că se va săvârși, la nivelul companiilor de stat și private, precum și în alte entități juridice de drept public sau privat. O companie care are, spre exemplu, între 50 și 249 de angajați, este obligată să pună la dispoziția acestor „avertizori” canale de raportare interne. „Turnătorii” au dreptul la protecție din partea legii, fiind exonerați de răspundere și feriți, fără excepție, de la orice formă de „represalii” din partea angajatorilor. Legea propusă prevede inclusiv delațiunile anonime.
Șeful actual al USR nu a semnat proiectul. Nici președintele anterior
Așa cum precizam mai sus, proiectul de lege care modifică OUG 24/2008 este semnat de 14 parlamentari USR. Lipsesc de pe această listă cu susținători semnături importante. Cum ar fi cea a actualului lider USR, Cătălin Drulă, sau a fostului președinte, Dan Barna.
În Expunerea de Motive, Iulian Bulai susține că aceste modificări vor conduce la „decomunizarea, reconstrucția democratică a României și la consolidarea statului de drept”. Proiectul se află în consultare publică până pe data de 2 mai 2022, la Camera Deputaților și a primit, până acum, două avize. CES l-a avizat favorabil, însă Consiliul Legislativ a dat aviz negativ, cerând autorului să „reanalizeze și să reconsidere proiectul”.
