Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liviu Dragnea a făcut fugitiv câteva declaraţii despre „obiectivele culturale” de care se va îngriji noul Guvern, în urma modificării programului de guvernare. Chiar dacă promisiunile vor fi respectate, proiectele sunt demarate foarte târziu astfel că există riscul ca instituţii culturale majore să celebreze Centenarul cu schele puse în jurul clădirilor. Între timp, planul cu „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii-2021” pare lăsat de izbelişte de Executiv.
Liviu Dragnea a anunţat, luni, că echipa responsabilă de programul de guvernare va modifica viziunea şi programul de politici publice în sectorul cultural. „Am discutat despre şase obiective culturale majore şi nu numai: cele două muzee pe care vrem să le facem în Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă şi Muzeul Naţional de Istorie, o sală polivalentă de 15.000 de locuri şi trei clădiri pentru operă, în cele trei centre istorice, Cluj, Iaşi şi Craiova”, a declarat Dragnea. Discuţiile şi demersurile legate de restaurarea muzeelor din Bucureşti sunt vechi şi inconsistente. De pildă, investiţia de 90 de milioane de euro pentru restaurarea şi modernizarea MNIR a fost blocată de un concurs păgubos pe proiecte de arhitectură. La fel se întâmplă şi în cazul clădirilor pentru operă despre care Dragnea aminteşte în treacăt. Desigur, dincolo de declaraţii şi guverne care se succed, cultura se face la înghesuială de mulţi ani în Iaşi, Cluj şi Craiova. Clădirile unde funcţionează Operele găzduiesc şi Teatrele Naţionale. Practic, Operele din cele trei oraşe pomenite de Dragnea împart spaţiul cu alte instituţii, repertoriul artistic e limitat de condiţiile şubrede, iar construcţiile sunt din ce în ce mai decrepite. Clădirea Teatrului Naţional din Cluj nu a beneficiat de nicio reparaţie capitală încă de la construcţie, la începutul secolului trecut. Primăria Craiova a reluat licitaţia pentru reabilitarea clădirii în care funcţionează Colegiul Naţional „Carol I“ şi Opera Română, după ce fusese anulată anterior, în urma unei proceduri viciate. Un grup de oameni de afaceri din Cluj anunţau în septembrie 2017 că oferă 11.000 euro pentru renovarea culiselor Operei. Ministerul Culturii încă n-a dat aprobarea pentru restaurări la Opera clujeană. Directorul instituţiei spune că edificiul arată pe interior „ca în puşcăria de la Gherla”. În fapt, degradarea monumentelor istorice este un proces continuu şi iminent. Prin contrast, voinţa politică din Executiv a tins, de-a lungul timpului, către utopie. Cât timp clădirile devin ruine, Dragnea vorbeşte despre construcţia ipotetică a unei săli polivalente. În tot acest timp, deşi în programul de guvernare pentru 2017 – 2021 citim că Guvernul îşi asumă „susţinerea financiară a acţiunii europene
În 2016, fostul ministru al Culturii ,Vlad Alexandrescu în guvernul Cioloş făgăduia că o nouă sală de concerte în Bucureşti devine o prioritate pe agenda ministerială. Totuşi, povestea cu sala de concert nu a făcut de atunci niciun pas înainte.
Cele mai importante investiţii culturale finalizate în Bucureşti în ultimii zece ani sunt noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, proiect care a durat în jur de 3 ani, şi reabilitarea Teatrului Naţional Bucureşti, intervenţie care a pornit de la necesitatea consolidării antiseismice a clădirii, finalizată în 4 ani. Valoarea investiţiei pentru Biblioteca Naţională s-a ridicat la aproape 105 milioane de euro fără TVA. Costurile totale pentru reabilitarea şi restaurarea TNB au fost de 65 de milioane de euro, acoperite printr-un credit contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).
Citește pe Antena3.ro
