Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea privind combaterea spălării banilor a reintrat ieri în dezbateri după un blocaj a cărui cauză este disputată între putere şi opoziţie. Neadoptarea acestei legi va duce la amendarea României în procesul intentat ţării noastre de Comisia Europeană la Curtea Europeană de Justiție.
Deputaţii din Comisia Juridică au adoptat ieri un raport de admitere cu un amendament la Legea pentru combaterea spălării banilor, potrivit căruia Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către ANAF raportare pentru tranzacţii cu sume în numerar.
Legea pentru combaterea spălării banilor va intra la dezbateri în plenul Camerei Deputaţilor, după ce adoptarea acesteia a fost amânată săptămâna trecută. Liderul PSD Liviu Dragnea a explicat că votarea legii a fost amânată deoarece PNL şi USR nu au fost de acord cu unele prevederi. De cealaltă parte, USR a susţinut că proiectul de lege nu a primit votul deputaţilor pentru că PSD pierde majoritatea în forul inferior al Legislativului.
Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a UE pentru că autoritățile naționale - Guvernul și Parlamentul - nu au transpus, prin lege internă, o directivă europeană din anul 2015, pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
În urma acestui demers, România trebuia să depună la CJUE până cel târziu la începutul lunii noiembrie un memoriu în apărare, dar agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a solicitat instanței europene o păsuire de o lună pentru depunerea documentului. Indiferent de răspunsul CJUE, Canţăr admite că România nu va scăpa de amendă.
“În orice caz, sancţiunile pecuniare ce vor fi stabilite în cauza C-549/18 nu ar trebui să ignore faptul că, în legislaţia naţională, există norme care transpun, chiar şi parţial, Directiva 2015/849”, afirmă Radu Canțăr, în adresa către CJUE.
În adresa trimisă Curţii de Justiţie a UE, agentul guvernamental Radu Canţăr susţine că autorităţile din România mai au nevoie de timp deoarece evaluează 20 de acte normative.
"Respectivul proces presupune concursul unui numar mare de instituţii naţionale implicate în transpunerea directivei", afirmă Canţăr.
Citește pe Antena3.ro
