ALEGERI LOCALE ● Radu Mazăre intră într-o luptă strînsă pentru un nou mandat
Luptă strînsă între partide la Constanţa. Dacă la alegerile locale atît
din 2000, cît şi din 2004, competiţia pentru Primăria Constanţa a dat
cîştigătorul din primul tur, la alegerile din iunie 2008 se
prefigurează o luptă mai strînsă.
ALEGERI LOCALE ● Radu Mazăre intră într-o luptă strînsă pentru un nou mandat
Luptă strînsă între partide la Constanţa. Dacă la alegerile locale atît din 2000, cît şi din 2004, competiţia pentru Primăria Constanţa a dat cîştigătorul din primul tur, la alegerile din iunie 2008 se prefigurează o luptă mai strînsă.
Alegerile din iunie 2004 au fost cîştigate detaşat din primul tur de candidatul PSD, Radu Mazăre, ajuns primar din 2000 ca independent, care i-a lăsat cu mult în urmă la procente pe ceilalţi contracandidaţi. "Eu fac. Ceilalţi promit" este sloganul lansat de Radu Mazăre în campania din 2004, care şi-a înşirat pe site-ul oficial de atunci o platformă-program cu promisiunile faţă de alegători. Dacă unele proiecte le-a dus la bun sfîrşit, asfaltarea străzilor, construcţia de fîntîni arteziene, modernizarea pieţelor şi termopane în şcoli, altele precum lipsa spaţiilor verzi, reabilitarea Peninsulei sau reparaţiile capitale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa au fost blocate sau se derulează greoi. Contestat pentru introducerea unor taxe speciale, cum sînt barierele în staţiunea Mamaia sau taxa de linişte, edilul a ajuns de veste şi pentru pachetele cu alimente pe care le oferă de sărbători pensionarilor cu venituri mici, cărora le-a dat şi gratuitate pe mijloacele de transport în comun. A obţinut sprijinul Partidului Pensionarilor şi Protecţiei Sociale în iunie 2004, iar în timpul mandatului le-a pregătit vîrstnicilor cluburi în aer liber în mijlocul parcurilor sau spaţii închise pentru sezonul rece. Eşecul în realizarea Şoselei de Coastă sau a orăşelului lacustru de pe Lacul Siutghiol, proiecte respinse de autorităţile de mediu, l-a făcut să îşi îndrepte atenţia spre alte direcţii. A demarat proiecte de parcare etajată şi de construire de locuinţe ieftine pentru tineri sau cu dobîndă subvenţionată din bugetul local. Campania electorală din 2004 a fost presărată cu o serie de acuzaţii care nu au avut o finalitate legală, iar PSD s-a folosit de declaraţiile din trecut ale candidaţilor prin care lăudau administraţia locală.
2008 – UN POSIBIL TUR DOI. Dacă la alegerile locale atît din 2000, cît şi din 2004, competiţia pentru Primăria Constanţa a dat cîştigătorul din primul tur, la alegerile din iunie 2008 se prefigurează o luptă mai strînsă. În nenumărate rînduri, actualul edil i-a acuzat pe procurorii anticorupţie că îl împiedică să se ocupe de administrarea oraşului şi chiar a avansat ideea că în spatele "hărţuielilor politice" s-ar afla şeful statului, Traian Băsescu. Pînă în prezent însă, nici un dosar în care este cercetat alături de alţi funcţionari publici în privinţa retrocedărilor sau a achiziţiilor publice nu a ajuns în instanţă, aşa că poate merge mai departe pentru un al treilea mandat, despre care însuşi a afirmat că va fi şi ultimul. Cunoscut pentru vacanţele prelungite în ţări exotice, atuul său este că beneficiază de notorietate de pe urma funcţiei de primar, dar şi a unui discurs direct, ieşit din comun şi uneori neprotocolar. El şi-a atras sprijinul PIN, dar şi al Uniunii Democrate Turce din România, cărora le-a promis un spaţiu pentru nunţile etniei turce şi un bazar oriental pe faleza de la Cazinou. De asemenea, Primăria Municipiului Constanţa a demarat recent un concurs de proiecte pentru reabilitarea Zonei Peninsulare. Şi aceasta pentru că drumurile spre faleza de la Cazinoul din Constanţa, o zonă preferată de turişti, dar şi de constănţeni în căutare de relaxare, îţi oferă o imagine dezolantă. Clădiri în paragină şi străduţe înguste, dar presărate cu gropi. Piaţa Ovidiu, centrul Cetăţii antice Tomis, aleasă adeseori pentru organizarea de concerte, este străjuită maiestuos de statuia lui Ovidiu şi de Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională. De o parte şi de alta a aleilor care duc spre clădirea veche de peste 100 de ani, tronează însă case aflate în ruină. Unele au fost revendicate, iar altele nu îţi dau nici un motiv să crezi că ar avea un stăpîn. Zona veche a oraşului pare pe alocuri abandonată, clădiri care în timp au fost distruse şi din care au rămas doar pereţii de faţadă.
CANDIDAŢI. Pentru 1 iunie se întrevede o confruntare cu penelistul Victor Manea, care, ca şi actualul edil, are experienţă în administraţia locală. Manea şi-a început campania cu o defilare prin oraş însoţit de un elefant şi şi-a lansat candidatura pe o ploaie torenţială sub sloganul "Pune punct. Meriţi mai mult". PD-L l-a aruncat în cursa electorală pe senatorul Dorel Onaca, trecut prin mai multe partide, de profesie scafandru, cunoscut prin faptul că l-a sprijinit pe preşedintele Traian Băsescu la referendumul de suspendare. În cursa electorală pentru Primăria Municipiului Constanţa s-au mai înscris Eugen Rădulescu (PRM – comandant de cursă lungă), Lucian Iancu (PC – actor), Cătălin Dancu (PNG-CD – secretar general al partidului, cunoscut avocat), Corneliu Neagoe (PNŢCD – medic pediatru, fost primar al Constanţei), Constantin Frăţilă (Forţa Democrată din România – om de afaceri), Florentin Chiforeanu (Partidul Ecologist Român – fost consilier local), Mircea Alexandru (Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa" – pensionar), Marius Pricopie (Uniunea Popular Social Creştină – fost profesor, director de societate comercială), Constantin Dumitrof (PSD-Constantin Titel Petrescu), Valentin Adem (Partidul Socialist Român) şi Romulus Mincă, candidat independent.
JUDEŢUL ROŞU. După alegerile din 2004, cînd social-democraţii au cîştigat detaşat alegerile şi în judeţ, PD şi PNL, ulterior Alianţa D.A., s-au aflat în opoziţie la nivel local. După aproape 12 ani, democratul Stelian Duţu a fost dat jos de la şefia CJC şi ulterior atît el, cît şi noul preşedinte, social-democratul Nicuşor Constantinescu, au continuat confruntarea prin plîngeri penale şi chemări în instanţă. Deşi au obţinut primari în principalele oraşe, liberalii şi democraţii au avut de pierdut în privinţa consilierilor judeţeni, care pînă la urmă sînt cei care coordonează bugetul şi sumele destinate localităţilor. Frontul comun al social-democraţilor şi peremiştilor s-a arătat şi aici. La un moment dat, s-a încercat dizolvarea CJC, pentru că Nicuşor Constantinescu (PSD) ar fi fost ales în fruntea judeţului, deşi nu fusese îndeplinit cvorumul necesar. Contestat în instanţă, în urma unui proces desfăşurat la Iaşi, Nicuşor Constantinescu, ajuns cunoscut şi pentru episodul "adormitului în maşină în mijlocul intersecţiei", incident de care s-au folosit rivalii politici, a rămas să conducă judeţul pînă la finele mandatului. Decanul Baroului Constanţa, avocatul Ion Popescu, este candidatul PD-L la şefia CJC. El a fost nominalizat în alegeri în defavoarea fostului preşedinte CJC, deputatul Stelian Duţu, care, deşi îşi prezentase procentele aproape egale sau chiar în depăşire în comparaţie cu pesedistul Constantinescu, a fost respins de liderii partidului. Avocat cunoscut, Ion Popescu s-a lansat în echipă cu Dorel Onaca şi trebuie să îşi cîştige notorietatea în rîndul electoratului. PNL l-a desemnat pentru şefia CJC pe deputatul Gheorghe Dragomir, membru al aceluiaşi partid din 1990. Pentru preşedinţia CJC s-au mai înscris George Măndilă (PNG-CD), Dan Nicolae Rahău (PRM), Marian Pană (PC), Tudorel Chesoi (PNŢCD), Ion Tache (PSD-Constantin Titel Petrescu), Lucian Dumitru Lungoci (Partidul Ecologist Român), Marin Mândrescu (Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale).
Citește pe Antena3.ro