Concedierile se negociază politic

Scrisoarea de intenţie cu FMI nu cuprinde nici o cifră a disponibilizărilor. Fondul Monetar Internaţional nu a impus României să concedieze un număr anumit de bugetari, ci a lăsat la latitudinea autorităţilor române modalitatea de a se încadra în limita cheltuielilor bugetare. Chestiunea se va tranşa de acum politic, între PSD şi PD-L.

Premierul Emil Boc a evitat cu încăpăţânare să anunţe vreo cifră a disponibilizaţilor în sectorul bugetar, ascunzându-se după faptul că în acordul cu FMI nu este impusă concedierea unei părţi a bugetarilor. Întrebat de ziarişti dacă Guvernul negociază cu FMI disponibilizarea a 150.000 de bugetari, Boc a precizat: "Vreau să ştiţi că nicăieri în scrisoarea de intenţie nu apare vreun număr cu privire la disponibilizări. Acest număr nu este unul care se impune arbitrar. Acest număr nu este unul predestinat. Aceste analize se fac pe baza standardelor de cost".

"Miercuri, fiecare ministru va prezenta propria viziune, aşa cum a fost decisă în Guvern, de restructurare, desfiinţare, comasare a agenţiilor, oficiilor, inspectoratelor şi a tuturor celorlalate structuri care intră în subordinea Guvernului", a explicat premierul. În ciuda declaraţiilor lui Boc, proiectul scrisorii de intenţie cu FMI conţinea numărul de disponibilizări din sectorul bugetar: 150.000, din totalul de 1,4 milioane de bugetari. Aceşti funcţionari ar fi trebuit trimişi acasă până la mijlocul anului viitor, dar în urma negocierilor dintre Fond şi Guvern paragraful respectiv a fost eliminat.

BOC ŞI FILOSOFIA DESTINULUI
Singura condiţie impusă României este scăderea cheltuililor bugetare cu 0,9%, guvernanţii decizând singuri de unde taie. Premierul a anunţat ieri, că mâine în şedinţa de guvern sunt aşteptaţi miniştrii cu actele normative privind restructurarea agenţiilor guvernamentale, dar ele nu vor fi aprobate tot atunci, ci vor fi incluse într-un proiect de lege "care să vizeze pe de-o parte restrângerea cheltuielilor şi economisirea banului public". "Cu acest proiect vom merge în Parlament şi vom cere adoptarea lui urgentă", a mai declarat Boc.

"Vreau să ştiţi că privesc fiecare loc de muncă ca şi un destin. Fiecare om e privit ca o invidualitate prin care destinul lui se manifestă odată cu menţinerea sau pierderea locului de muncă. Nu privesc locul de muncă doar ca un număr. Locul de muncă trebuie păstrat, trebuie făcut orice este posibil să aducem şi alte locuri de muncă, dar în acelaşi timp nu putem menţine acolo unde nu se justifică funcţionari care nu au ce căuta", a mai spus premierul.

NIŢĂ: "POT SĂ FIE 10 CONCEDIAŢI, POT SĂ FIE 10.000 SAU NICI UNUL"
Ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă (PSD), a contrazis elanul premierului. El a declarat că subiectul disponibilizărilor este închis în coaliţie. "Nu avem despre ce să mai discutăm. FMI nu ne-a impus să facem disponibilizări, ci doar să scădem în 2010 cheltuielile bugetare. Vom discuta, la elaborarea bugetului pe anul viitor, de unde vom tăia. Pot să fie 10 concediaţi, pot să fie 10.000 sau nici unul", a declarat ministrul Niţă.

 

Jocul premierului de-a asumarea răspunderii
Premierul Emil Boc a anunţat deja data la care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe legea salarizării unice, pe legea privind cumulul pensie-salariu, precum şi pe legile educaţiei: 2 septembrie. Boc a mai spus după şedinţa de ieri a coaliţiei că PSD nu a avut "obiecţii majore" în ceea ce priveşte asumarea răspunderii Guvernului la această dată pe pachetele de legi, el adăugând că a existat "o discuţie" pe educaţie, care va continua în perioada următoare.

La câteva ore însă, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a ieşit în faţa presei şi l-a contrazis pe premier, susţinând că anunţul privind asumarea răspunderii a fost făcut fără acordul social-democraţilor, care nu sunt de acord cu această procedură pe legile educaţiei, poziţia partidului fiind comunicată premierului în cursul dimineţii de ieri. "Dacă cei de la PD-L şi domnul Băsescu au alte interese cu privire la această coaliţie, mai bine să o spună deschis în piaţa publică decât să umble cu astfel de pretexte. Nu a fost nici un fel de discuţie cu privire la asumarea pe legile educaţiei, pe Codul educaţiei. Nici o secundă nu a fost un accept din partea PSD", a spus Geoană.

El este de părere că tema asumării răspunderii pe legile educaţiei este "parazită", iar cu ajutorul ei se încearcă găsirea unui pretext de rupere a coaliţiei, iar în acest moment o criză guvernamentală"este cea mai proastă variantă la o economie care şi aşa merge prost".

CODUL EDUCAŢIEI E GATA
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a primit sarcină de la premier ca până la 14 august să prezinte în Guvern forma finală a legii educaţiei. Proiectul a fost deja finalizat şi a fost aprobat ieri de Biroul Permanent Naţional al PSD. Potrivit liderilor social-democraţi, documentul vizează în principal reforma şi modernizarea învăţământului românesc, precum şi instituţionalizarea dialogului cu toţi factorii implicaţi.

Codul urmăreşte, între altele, asigurarea în termeni reali a accesului la învăţământ, instituirea obligativităţii celor trei cicluri de şcolarizare, armonizarea cunoştinţelor din şcoală cu piaţa muncii, definitivarea statutului cadrelor didactice. De asemenea, documentul cuprinde criterii clare de evaluare a profesorilor, dar şi a instituţiilor de învăţământ. Documentul este mult mai voluminos decât raportul comisiei Miclea, însă nu este diferit ca fond de acesta.

Proiectul de lege cuprinde un capitol cu privire la formarea iniţială a cadrelor didactice conform căruia pot să acceadă la această carieră numai aceia care, după un an de stagiu, dovedesc că au vocaţie de dascăl şi că şi-au câştigat competenţele psihopedagogice necesare, după cum a arătat ieri ministrul Andronescu. Potrivit unor surse din PSD citate de Mediafax, PSD ar putea accepta până la final asumarea răspunderii pe acest proiect, dar numai în cazul în care se merge pe varianta Andronescu şi nu cea a comisiei Miclea.

Vicepremierul Dan Nica (PSD) a afirmat că dacă până la 2 septembrie dezbaterea pe proiect se va finaliza, atunci ar fi posibilă adoptarea lui prin asumarea răspunderii Guvernului.
  Dana Piciu