Congresul PNL s-a terminat. Cîțu a înfrânt. Urmează războiul pentru rămânerea la guvernare

Florin Cîțu s-a ales președinte al PNL, după un congres ținut în plin val patru al pandemiei, cu 5.000 de delegați, într-un spațiu închis, la o rată de infectare în București de peste 4 la mie. Eveniment la care a participat și președintele Klaus Iohannis. Președinte care, de sâmbătă, nu mai are niciun parteneriat cu Ludovic Orban. Odată cu consumarea congresului, PNL începe bătălia pentru menținerea la guvernare, în condițiile în care USR-PLUS nu vrea să refacă majoritatea parlamentară cu Florin Cîțu premier. A doua bătălie va fi dată pentru șefia Camerei Deputaților, după ce Ludovic Orban și-a „semidat” demisia din funcție, odată cu pierderea alegerilor interne din partid. Mâine, CCR ar urma să decidă dacă moțiunea de cenzură a celor de la USR-PLUS și AUR poate fi sau nu supusă la vot, iar PSD amenință PNL cu o nouă moțiune de cenzură. Iar, la finalul lunii viitoare, Florin Cîțu trebuie să vină în Parlament pentru a primi votul în vederea numirii unor noi miniștri în locul demisionarilor de la USR-PLUS. Iar, pe piață, se conturează inclusiv un scenariu care aduce în discuție suspendarea din funcție a președintelui României, Klaus Iohannis.

Alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al Partidului Național Liberal, la capătul unor bătălii fără precedent, care s-au purtat timp de aproape o jumătate de an în interiorul acestei formațiuni, dar și în interiorul Coaliției, nu înseamnă sfârșitul războiului politic, ci doar începutul unui conflict pentru putere. În ultimul său cuvânt, după anunțarea rezultatului scrutinului liberal, fostul lider l-a acuzat pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, că a tras sforile, în calitate de „agent electoral”, pentru desemnarea noii conduceri a partidului. „Începând din acest moment, între Ludovic Orban și Klaus Iohannis nu mai există niciun parteneriat”, a avertizat Ludovic Orban.

Al doilea anunț făcut de proaspătul ex-lider PNL a fost acela că, astăzi, dimineață, îi va pune pe masa lui Florin Cîțu, în calitate de președinte proaspăt ales al partidului, demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Orban încearcă, prin  acest gest, să-l țină o perioadă în șah pe Cîțu, deoarece, procedural, pentru ca demisia sa să producă efecte juridice trebuie înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaților. Florin Cîțu, nici ca premier, nici ca președinte de partid, nu are vreo atribuție cu privire la acceptarea unei demisii a vreunui senator sau deputat, cu atât mai puțin cu privire la cei doi președinți ai Parlamentului.

Cu toate acestea, Ludovic Orban își justifică maniera de a demisiona, aruncându-i pisica în curtea lui Cîțu. „Când domnul Cîțu va considera necesar ca această demisie să își producă efectele, va lua măsurile care se impun”, arată Orban, lăsând de înțeles că el s-a ținut de cuvânt și și-a depus mandatul, dar Florin  Cîțu este cel care va decide. „Dacă demisia mea s-ar produce imediat, funcția de președinte al Camerei Deputaților ar deveni vacantă, iar PNL, în acest moment, nu mai are majoritatea necesară pentru a păstra funcția. Fără susținerea celor de la USR-PLUS, funcția poate ajunge imediat la PSD”, a conchis acesta.

Prima miză pusă pe masă - șefia Camerei Deputaților

Citește pe Antena3.ro

Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo

Calculul lui Orban este și nu prea este corect. În Camera Deputaților există 330 de parlamentari, ceea ce înseamnă că majoritatea simplă care poate înscăuna un nou președinte este de 166 de voturi. PSD, împreună cu AUR, numără doar 140 de parlamentari. De cealaltă parte, PNL împreună cu UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale au 131 de voturi. Fără cele 55 de voturi de la USR-PLUS, situația devine cu adevărat complicată.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Mai mulți lideri PNL, care reprezintă aripa „Orban”, și-au retras candidaturile la funcțiile de conducere, supuse, ieri, la vot, pentru că nu doresc să facă parte dintr-o echipă prezidată de Florin Cîțu. Cu sau fără retragerea candidaturilor, există cel puțin 12 deputați PNL care se pregătesc să facă opoziție parlamentară din interiorul PNL. Ei susțin că sunt chiar mai mulți, lăsând de înțeles că Ludovic Orban ar putea strânge de partea lui 50 de parlamentari.

De altfel, scaunul de președinte al Camerei Deputaților pare să devină noua miză politică a acestui sfârșit de an, după ce s-a consumat controversatul congres PNL. Funcția este vizată de mai mulși membri ai echipei lui Florin Cîțu, dar, de asemenea, poate reprezenta și o ultimă monedă de schimb a premierului pentru a-i convinge pe cei de la USR-PLUS să revină la guvernare.

Primul pretendent al șefia Camerei Deputaților este Raluca Turcan, care nu a mai primit nicio funcție de conducere în partid. Al doilea care vrea șefia deputaților este Robert Sighiartău. Acesta nu a mai candidat la funcția de secretar general al PNL, lăsându-i locul liber actualului ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu. Surse liberale spun că tocmai din acest motiv nu a mai candidat.

Nu în ultimul rând, șeful deputațior PNL, Florin Roman, se consideră cel mai îndreptățit să fie urmașul lui Ludovic Orban la cea de-a treia funcție în stat. Mai ales că, în ultimele săptămâni, a și exersat (cu mai mult sau cu mai puțin succes) prerogativele acestei demnități publice, ca vicepreședinte delegat de Orban, atunci când acesta din urmă a plecat în teritoriu pentru a-și desfășura campania electorală.

A treia funcție în stat, momeală pentru progresiști

Numai că echipa de strategi care se poziționează în spatele lui Florin Cîțu vrea să folosească șefia Camerei Deputaților pentru a readuce USR-PLUS înapoi la Palatul Victoria. Și, tocmai de aceea, premierul ar prefera să mai tragă de timp, măcar o săptămână, până când să decidă cum vor evolua lucrurie din acest punct de vedere. Un plan ar fi ca șefia Camerei Deputaților să fie cedată de PNL celor de la USR-PLUS. Reamintim că, în fapt, această funcție a fost prima opțiune a progresiștilor, la formarea Coaliției, în luna decembrie a anului trecut. Însă, pentru că Dan Barna și Dacian Ciloș nu au vrut, nici în ruptul capului, la acel moment, un guvern condus de Ludovic Orban, l-au preferat pe Florin Cîțu, cu riscul de a pierde Camera Deputaților, pentru Dan Barna.

USR-PLUS are congresul propriu pe data de 2 octombrie, iar Florin Cîțu ar fi dispus să cedeze Camera pentru Dan Barna, în cazul în care acesta va câștiga bătălia cu Dacian Cioloș, sau altui deputat, în cazul în care Barna mănâncă bătaie. Cu condiția ca USR-PLUS să reintre la guvernare, cu Florin Cîțu premier.

Citește și Ce șanse are un guvern minoritar Cîțu cu un Parlament majoritar ostil

Citește și Iohannis, amenințat cu suspendarea. Demersul, imposibil de dus până la capăt. Dar poate prelungi criza politică