Consilier penal pentru Guvernul Boc

Cu un dosar la DNA ai verde în instituţiile statului

Mihai Presacariu este din luna februarie consilier în Guvernul lui Emil Boc. A fost preşedintele Consiliului Na­ţi­onal de Soluţionare a Con­tes­ta­ţiilor (CNSC), dar şi-a pierdut funcţia la alegerile de la 11 februarie. Daniela Andreescu, secretarul general al Gu­vernului, l-a luat imediat sub aripa-i protectoare. În tot acest timp, chiar Corpul de Control al premierului a primit sarcina de a verifica activitatea lui Presacariu de la CNSC. Astfel că noul consilier, uns prin decizia  nr. 118/2010 a primului-ministru, vine cu un palmares bogat: are un do­­sar în lucru la DNA şi alte afaceri dubioase.

Un post de consilier în Secretaria­tul General al Guvernului lui Emil Boc se câştigă uşor! Sunt necesare câteva recomandări: un job de conducere din care ai plecat în fugă, ştergerea datelor oficiale ale instituţiei la care ai lucrat, un raport înaintat spre cercetare DNA şi alte câteva afaceri bizare. Mihai Presacariu pare să îndeplinească toate aceste cerinţe, din moment ce dosarul pe care Corpul de Control al ministrului l-a transmis "spre competentă so­lu­ţi­o­na­re" Direcţiei Naţionale Anticorupţie are la bază o notă care a ajuns pe ma­sa Guvernului la 5 martie. Aceasta reclamă abuzurile fostului preşedinte CNSC şi actual consilier al Secretariatului General al Guvernului.

În ciuda acestui raport, la 10 martie, Emil Boc semnează decizia prin care Mihai Presacariu este suspendat din CNSC pentru a putea prelua funcţia de consilier în Guvern. Acuzele care i se aduc actualului consilier sunt grave şi aproape identice cu unele dintre motivele pentru care s-a decis începerea urmăririi penale a fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi. Astfel, Presacariu a şters toate datele şi informaţiile CNSC, date pe care le-a considerat, se pare, "nesănătoase".

Au dispărut din arhiva instituţiei state de funcţii, ordine, bilanţuri, trimestrializări sau deschideri de credite bugetare. A dispărut întreaga corespondenţă purtată cu partene­rii externi ai CNSC! Mai mult decât atât, mai bine de trei ani, CNSC nu a fost proprietarul domeniului de internet, acesta fiind în proprietatea unei persoane fizice, Andrei Buzoianu. Astfel, parola pentru site-ul pe care se găsesc toate deciziile emise de CNSC nu a aparţinut instituţiei. Astfel că, potrivit specialiştilor, în tot acest timp a existat riscul major ca vizitatorii să fie redirecţionaţi spre un alt server, unde să fie postate informaţii care să dăuneze grav Consiliului. De altfel, o dată cu Presacariu au cerut încetarea raporturilor de muncă atât IT-istul instituţiei, cât şi oameni din funcţiile-cheie CNSC, printre care şefa serviciului economic şi şefa biroului re­surse umane. În ciuda celor semnalate şi a dosarului existent în acest moment pe masa DNA, CV-ul lui Presacariu este pentru Guvernul Boc mai imaculat decât zăpada!

Prin suspendarea de la CNSC a lui Presacariu, instituţia a rămas cu un post blocat şi cu un complet de judecată aproape inactiv. O dată ce a pierdut preşedinţia, acesta ar fi trebuit să devină consilier în cadrul CNSC şi să muncească în echipă la so­lu­ţionarea contestaţiilor. Prin plecarea în grabă, un post în cadrul instituţiei va fi blocat până la noi ordine! Asta în condiţiile în care, numai cu câteva luni în urmă, chiar Presacariu făcea presiuni la Bruxelles pentru aprobarea a încă 30 de posturi pentru instituţia pe care o conducea. Motivarea oficială au fost buna func­ţi­o­nare a CNSC şi numărul mic de angajaţi. Motivarea neoficială ar fi fost însă obţinerea a încă şase voturi pentru alegerile care se apropiau. Prin suplimentarea cu exact şase posturi de membri ai consiliului cu drept de vot, Presacariu ar fi obţinut un sprijin considerabil.

Proiectul de ho­tă­râre privind suplimentarea bugetară a CNSC, despre care Jurnalul Na­ţional a relatat pe larg, a primit toate avizele. Nu se ştie însă care este data la care va intra în vigoare. Sub sem­nătura Danielei Andreescu, în şe­dinţa pregătitoare de Guvern de la 18 ianuarie s-a discutat proiectul de HG care prevede în­fiinţarea a nu mai puţin de 30 de posturi în cadrul Consiliului. Cheltuielile pentru aceste posturi se ridică la 30 milioane de euro pe an, a arătat la acea vreme Jurnalul Naţional.