Cu eurogunoaiele nu-i de glumit

"Mediul inconjurator" este pentru Romania unul dintre cele mai costisitoare si complicate capitole de negociere cu UE.

Rafinariile, fabricile si uzinele care elibereaza milioane de tone de substante poluante pe an, rezervoarele autoturismelor care polueaza aerul sau chistoacele aruncate pe strada. Legat de toate acestea, Uniunea Europeana are peste 300 de prevederi reunite in capitolul de negociere cu numarul 22 - "Mediul". Romania a deschis Capitolul 22 de negociere cu Uniunea Europeana, "Mediul inconjurator", in martie 2002. Aplicarea legislatiei europene privind mediul, un capitol extrem de stufos si dificil, a ridicat probleme mari Romaniei. In consecinta, negociatorii romani au solicitat mai multe perioade de tranzitie, unele ajungand pana la 15 ani, pentru a putea indeplini cerintele comunitare.

Capitolul 22 cuprinde prevederi referitoare la calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii industriale si managementul riscului, organismele modificate genetic, securitatea nucleara si radioprotectie.

Romania a transpus pana in prezent aproximativ 86% din legislatia UE referitoare la mediu. Cel mai bine stam la protectia contra radiatiilor, unde procentul de implementare este total, si cel mai rau la prevederile privind poluarea fonica.

Raportul de tara al Comisiei Europene pe 2003 scoate in evidenta capacitatea administrativa redusa, mai ales la nivel local, unde nu exista personal specializat si nici fonduri.

AERUL SI APA. Romania depaseste normele europene in domeniul calitatii aerului. Autoturismele, incalzirea gospodariilor cu combustibili de slaba calitate, emisiile fabricilor, combinatelor sau uzinelor duc la poluare, mai ales in zonele industrializate.

In ceea ce priveste calitatea apei, lucrurile stau chiar mai prost, dovada accidentele petrecute in ultimii ani, care au facut ca statele vecine sa incheie acorduri speciale cu noi. Cel mai grav din acestea s-a petrecut in 2000, cand raul Tisa a fost contaminat cu cianide si deseuri de metale grele.

REZIDUURILE. Majoritatea depozitelor si a gropilor de gunoi nu sunt conforme cu principiile ecologice si sanitare si functioneaza fara avize si acorduri de mediu din partea organelor abilitate. Astfel, peste 40% dintre depozitele orasenesti nu beneficiaza de nici un fel de facilitati pentru protectia mediului si doar 45% dintre acestea sunt imprejmuite cu gard. Multe dintre ele sunt la mai putin de un kilometru de localitati sau sunt ocupate in proportie de 80%-90%. In 2002, Guvernul a dat o lege care sa reglementeze depozitarea deseurilor (HG nr. 162/2002)

Investitii si cheltuieli

Investitiile in mediu vor fi realizate din fondurile structurale. In prezent se afla in faza de aprobare si derulare proiecte in valoare de 760 de milioane de euro pentru statii de epurare a apelor uzate, retele de canalizare, lucrari de alimentare cu apa si sisteme orasenesti de gestiune a deseurilor. Valoarea totala a fondurilor europene alocate Romaniei la acest capitol este mai mare decat cea a fondurilor alocate pentru opt dintre tarile candidate la un loc. Restul banilor vor proveni din surse interne, de la buget. In 2003, investitiile si cheltuielile pentru lucrari de retehnologizare in vederea protectiei mediului au fost, in Romania, de 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de 1,4% in anul 2002, respectiv 1,1% in anul 2000. Agentii economici vor suporta, la randu-le, o serie de cheltuieli, care se vor reflecta in pretul produselor. Anul acesta se anticipeaza cresterea costurilor la energie ca urmare a includerii costurilor de mediu. Alinierea la cerintele UE la capitolul "Mediu" va costa Romania circa 34 de miliarde de euro, dupa estimarile Guvernului.

Deseurile si agentii

economici privati din Romania aspecte ale Capitolului "Mediu" este cel al deseurilor sau al "eurogunoaielor ", cum mai sunt ele numite. In Romania s-au luat masuri care au dus la crearea depozitelor de deseuri. Au fost finalizate si sunt in exploatare noua astfel de depozite, dintre care trei sunt in Bucuresti si cate unul in Sighisoara, Piatra-Neamt, Constanta, Braila, Ploiesti si Sibiu. Distrugerea gunoaielor prin incinerare sau prin alte metode reprezinta insa doar ultima etapa a asanumitului "management al deseurilor". Colectarea separata sau reciclarea sunt masuri intermediare, pentru care nu s-a facut inca mare lucru. O alta problema este cea a operatorilor economici privati, care trebuie sa prezinte date exacte despre inzestrarea tehnica, de la utilaje de mare tonaj pana la ultima valva sau bujie. Astfel de date sunt esentiale pentru negociatori, care trebuie sa le prezinte oficialilor europeni si sa le explice apoi intreprinzatorilor la ce echipamente vor trebui sa renunte, in cazul in care acestea nu corespund normelor de protectie a mediului. Prea putini operatori privati raspund la chestionarele special realizate pentru ei, avand convingerea ca nu vor mai exista oricum pe piata in momentul 2007, cand Romania urmeaza sa adere la UE DIANA RUCINSCHI

---

In Irlanda, cat gunoi arunci, atat platesti

Autoritatile locale din Irlanda vor cantari fiecare pubela de gunoi pentru ca locatarii fiecarui imobil sa plateasca serviciile de salubrizare in functie de cate deseuri arunca. Scopul masurii care intra in vigoare din prima zi a anului 2005 este de a-i incuraja pe irlandezi sa recicleze cat mai mult si sa arunce cat mai putin, a explicat ministrul Mediului din aceasta tara, Martin Cullen, citat de agentia France Presse. "Cei care recicleaza trebuie recompensati, pentru ca si altii sa li se alature. Astfel, ei vor plati mai putin pentru serviciile de salubrizare", a aratat Cullen. Cheltuielile de salubrizare ale irlandezilor vor ajunge sa semene, astfel, cu cele pentru gaz sau curent electric: pe masura consumului.

Tehnica de calcul gandita de autoritatile irlandeze va fi diferita in functie de recipientul in care se strang deseurile. Pubelele vor fi cantarite, iar sacilor li se va calcula volumul.

CAMPIONII CURATENIEI. Irlanda a starnit invidia intregii comunitati europene pentru cum gestioneaza deseurile. In urma cu doi ani, Guvernul a introdus o taxa pe sacii din plastic utilizati in acest scop, ceea ce a dus la scaderea cu aproape 90% a numarului celor care apelau la astfel de recipiente pentru depozitarea gunoiului. In Irlanda este asteptata o taxa pe guma de mestecat, pe chitantele eliberate de bancomate si pe ambalajele produselor de tip fast-food. (Irina Cristea)