Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Revenirea negociatorilor români de la Bruxelles cu un camion de observații la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) arată diferențele mari de abordare a direcțiilor de acțiune pentru trecerea la economia verde, obiectiv prioritar finanțat din fondurile Uniunii Europene. În joc sunt 30 de miliarde de euro, de care România are nevoie ca de aer pentru peticirea bugetului și care acum se află sub semnul întrebării. La acest semnal îngrijorător se adaugă și faptul că președintele Biden l-a „sărit” pe Klaus Iohannis din lista celor 40 de lideri invitați la summitul desfășurat săptămâna trecută privind clima.
Vineri, 23 aprilie, de Ziua Pământului, Klaus Werner Iohannis „poza” în liderul ecologist care merge la serviciu cu bicicleta. În același timp, la Casa Albă, președintele Biden conducea summitul a 40 de lideri mondiali, reuniți în sistem videoconferință, care puncta urgențele și beneficiile economice ale unei acțiuni globale pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Absența dintre invitații la summitul virtual a președintelui României nu este, credem, o „scăpare” de protocol, ci o avertizare din partea diplomației americane către București pentru a trece la politici „verzi” mai consistente.
O listă bine cântărită
Ce lideri au fost între invitații lui Joe Biden? Președintele Rusiei, președintele Chinei, cancelarul Germaniei, președintele Franței, premierul Marii Britanii, premierul Indiei, premierul Japoniei. Să nu credem că doar cei „mari” au avut un cuvânt de spus în cele două zile de summit, în 22 și 23 aprilie. Premierul din insulele Antigua și Barbuda, premierul din Singapore, cel al Noii Zeelande, dar și cel al Bhutanului au avut loc rezervat la reuniune. La fel, președinții Argentinei, Braziliei, Mexicului, premierii Australiei, Bangladeshului și președintele Kenyei. Să mai adaugăm premierul Israelului și pe regele Arabiei Saudite. Din Polonia a fost invitat președintele Duda, din Norvegia și Danemarca, premierii, la fel, din Italia și Spania. Pentru a suplini europenii absenți din listă, au fost invitați șefa Comisiei Europene și președintele Consiliului European. Să remarcăm și faptul că „rebelul” Erdogan s-a aflat pe ecranul summitului. Noi ne plimbam cu bicicleta pe Calea Victoriei cu sepepiști velocipezi...
De ce nu ne-am „calificat”?
Care au fost criteriile de formare a listei? Casa Albă a precizat că au fost lansate invitații încă din 26 martie către liderii din 17 țări responsabile pentru aproximativ 80 la sută din emisiile globale, dar și care „cântăresc ” circa 80 la sută din PIB-ul planetar. De asemenea, președintele SUA i-a invitat pe șefii altor țări „care demonstrează un puternic leadership climatic sau sunt deosebit de vulnerabili la impactul asupra climei” arată documentul postat pe siteu-ul oficial al instituției prezidențiale americane, care adaugă că și-au găsit loc de onoare „experiența unor țări care prezintă căi novatoare către emisia zero de carbon”.
Citește pe Antena3.ro
Obiective noi și reconfirmări
În timpul reuniunii care a marcat revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris, au fost evidențiate eforturile de angajare a marilor economii ale lumii pentru a reduce emisiile de carbon în acest deceniu apreciat drept critic pentru a menține rata de încălzire globală la 1,5 grade Celsius. Gazda a menționat că SUA și-au stabilit obiectivul de a reduce emisiile până la sfârșitul deceniului cu 50-52 la sută. Niveluri ambițioase au anunțat Japonia, cu reducerea la jumătate față de nivelul emisiilor din 2013, și Canada, cu 45 la sută. Putin și Xi Jinping au reconfirmat obiectivele asumate prin Acordul de la Paris. China dorește însă să fie tratată ca țară în curs de dezvoltare pentru a atinge decarbonatarea până în 2060. Brazilia, acuzată pentru distrugerea pădurii amazoniene, unul din plămânii planetei, nu s-a angajat, prin vocea lui Bolsonaro, la noi obiective.
UE pregătește reguli noi de taxare
În laboratoarele birocrației de la Bruxelles se pritocește un plan care va cădea greu pe economiile țărilor care nu stimulează reducerea emisiilor de carbon. Idee de bază a acestei acțiuni este o suprataxare la importurile în UE la produsele cu conținut ridicat de carbon. Planul ar putea fi anunțat în iunie, astfel ca la Conferința ONU de la Glasgow din noiembrie 2021 să existe un ax de orientare pentru stimularea acțiunilor concrete legate de impactul climatic. Ideea avansată și susținută de tandemul franco-german la Bruxelles este privită cu suspiciuni de Statele Unite și respinsă clar de China, care vede o stavilă pentru comerțul ei cu Europa prin taxarea produselor energofage. Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, spune însă că, dacă fiecare țară și-ar îndeplini obiectivele climatice din Acordul de la Paris, nu ar mai fi necesare asemenea inițiative „de stimulare”.
Gates și Bloomberg la timona decarbonatării
La summitul virtual din 22-23 aprilie au fost invitați alături de cei 40 de lideri politici, Bill Gates și Michael Bloomberg, promotori recunoscuți ai noilor tehnologii pentru apărarea mediului. Participarea lor nu are doar valoare de simbol, ci este o subliniere concretă a faptului că îndeplinirea obiectivelor anunțate de politicieni stă în mâna oamenilor de știință și a conducătorilor de companii care conduc procesele efective. Bateriile fiabile pentru noua linie de dezvoltare a industriei auto, tehnologiile pentru energetica regenerabilelor, îngrășămintele ecologice, tehnicile de captare a carbonului vor aduce marile schimbări menite să producă punctul de inflexiune vizat pentru reducerea efectelor devastatoare ale crizei climatice.
Alertă la București
În acest cadru destul de strâns se plasează și programele guvernamentale privind accesul la finanțarea gratuită de 30 de miliarde de euro prin PNRR. Întoarcerea de la Bruxelles a negociatorilor conduși de Ghinea, după eșecul prezentării „operei” aprobate cu tam-tam de guvern în ședința din 7 aprilie, impune o acțiune rapidă de corectare. Speranța de a include în „pachetul verde” finanțarea investițiilor de infrastructură rutieră, a irigațiilor sau pentru reabilitarea bazei materiale a asistenței medicale a fost drastic temperată la Bruxelles. Urmează actul 2, așteptat pentru 31 mai.
Plimbarea cu bicicleta prin târg a președintelui Iohannis nu a acoperit „găurile” din politica verde a PNRR
