Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Garant al supremaţiei Constituţiei, Curtea Constituţională a ajuns braţul armat în mănuşă de catifea al puterii portocalii, un fel de a patra putere în stat care prin deciziile sale obligatorii înăbuşă orice "derapaj legislativ" de la politica de partid, de Guvern şi de Cotroceni. Ultima lovitură a CCR a fost respingerea listei membrilor CSM votată de Senat. O decizie luată sub presiunea sugestiilor, atacurilor şi declaraţiilor belicoase ale puterii, şi care nu este, din păcate, singura.
Pe 11 noiembrie, şeful statului îi trage o palmă Curţii Constituţionale, numind-o o instituţie penibilă, inconsecventă cu propriile decizii. "Am avut probleme extrem de serioase în discuţiile cu FMI, UE şi Banca Mondială legate de credibilitatea şi predictibilitatea deciziilor instituţiilor juridice ale României, care adesea fără justificare şi temei constituţional sau legal au interferat masiv politica economică a Guvernului", declara Băsescu la Conferinţa "Parteneriat pentru creştere economică în 2011". "Aici cred că este evident pentru oricine cât de penibilă poate fi o instituţie a statului român care spune da, facem pensiile după contribuţie, dar la o singură categorie nu, cea în care sunt şi eu. Sau da, ar fi bună Legea educaţiei, dar să afectezi profesorii", a mai spus el, întrebând totodată dacă nu ar trebui negociate politicile economice cu Curtea Constituţională. A învinovăţit judecătorii Curţii de creşterea TVA, pentru că nu au acceptat scăderea temporară a pensiilor. Judecătorii au înţeles mesajul preşedintelui şi s-au conformat. Cum? Vă prezentăm rezumatul ultimelor decizii luate de Curte care vizau cele mai importante legi.
Ultima decizie a Curţii Constituţionale favorabilă puterii a fost dată marţi. Judecătorii au stabilit că hotărârile Senatului privind validarea celor 11 membri ai CSM, precum şi a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile – Victor Alistar şi Corina Dumitrescu – sunt neconstituţionale, acceptând sesizările depuse de PDL. Astfel, au fost invalidate alegerile CSM, mandatul foştilor membri ai CSM luând sfârşit pe 12 ianuarie. În Senat, pedeliştii au fost nemulţumiţi de faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, precum şi procurorul Dan Chiujdea au fost propuşi pentru un nou mandat de şase ani.
Deşi preşedintele Băsescu le-a cerut membrilor CSM să amâne alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui instituţiei până pe 20 ianuarie, considerând că trebuie aşteptată decizia Curţii, prima şedinţă a noului CSM a avut loc pe 7 ianuarie, când a fost aleasă şi conducerea. "În momentul de faţă, evaluarea exterioară, evaluarea celor care vor întocmi raportul pe ţară, e că vom avea un CSM lipsit de credibilitate, din cauza modului cum s-au făcut alegerile", declara Băsescu.
Cererea şefului statului a fost precedată de un atac susţinut asupra Consiliului. În decembrie anul trecut, şeful statului a spus că CSM a făcut cel mai mare rău României. După semnalul dat de preşedinte, parlamentarii PDL, înfrânţi de opoziţie în Parlament, au fugit şi au sesizat Curtea. "România va avea un raport bun din punct de vedere al pregătirii tehnice pe Schengen. Sunt însă ţări care cuplează accesul în Schengen de ineficienţa sistemului de justiţie. Exact CSM, inima sistemului, este în centrul acestor probleme. Fac un ultim apel către parlamentarii PDL: votul pentru cele două cazuri aflate pe ordinea de zi a Parlamentului, trebuie să fie în favoarea justiţiei", spunea Băsescu. "Consider că CSM nu a funcţionat cum trebuie în mandatul trecut şi a dus justiţia din punct de vedere al credibilităţii şi spun că nu există un sistem de justiţie care să fi făcut un mai mare rău cetăţenilor ei. Au făcut-o din nepăsare, din credinţa că sunt dumnezei şi din dispreţ faţă de interesul naţional. Din dispreţ faţă de nevoia românilor de a trăi într-o ţară în care sunt protejaţi de lege. Toate celelalte instituţii vor fi notate pozitiv, mai puţin CSM. E greu de înţeles cum o instituţie formată din judecători face atâta rău din punct de vedere al credibilităţii unei ţări.
Avem o justiţie independentă care crede că ei i se cuvine tot, iar de români nu îi pasă", a tunat Băsescu.
Un alt exemplu este controversata Lege a educaţiei, declarată constituţională pe 5 ianuarie. Aflată pentru a treia oară pe masa judecătorilor, Curtea a respins ca inadmisibile atât sesizările preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, cât şi pe cea formulată de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL, apreciind că Legea educaţiei este în acord cu prevederile Legii fundamentale.
Legea a fost adoptată pe 28 octombrie, prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind contestată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care a invocat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, existând un proiect similar în dezbaterea Senatului. După asumarea răspunderii, PSD şi PNL au depus moţiune de cenzură.
Pe 3 noiembrie, Curtea Constituţională a constatat cu majoritate de voturi că angajarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei este neconstituţională.
Pe 15 noiembrie, Guvernul solicită Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe Legea educaţiei, ca urmare a tergiversărilor privind dezbaterea moţiunii de cenzură a opoziţiei.
Pe 24 noiembrie, Curtea constată că există un conflict de natură constituţională între cele două instituţii, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură, dezbatere care, odată declanşată, potrivit Constituţiei, nu mai poate fi oprită. "Dacă a existat un presupus conflict, aşa cum spune Curtea, el s-a încheiat în momentul în care Parlamentul, pe de-o parte, a acceptat ca primul-ministru să citească asumarea, iar opoziţia a reacţionat cu o moţiune de cenzură", declara premierul, anunţând că procedura asumării nu poate fi oprită. "Se discută moţiunea şi, în funcţie de rezultatul acesteia, legea merge mai departe sau se opreşte. Or, dacă nu se discută moţiunea, legea se consideră aprobată şi merge spre Monitorul Oficial", mai explica Boc. La Parlament opoziţia nu se lasă şi pe 29 noiembrie PNL îşi retrage semnăturile de pe moţiunea de cenzură, iar Birourile Permanente reunite decid retrimiterea Legii educaţiei Guvernului, pe motiv că procedura asumării a fost declarată neconstituţională.
Pe 14 decembrie, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat că Legea educaţiei a fost adoptată după ce le-a cerut liberalilor să-şi anunţe individual, în plen, retragerea semnăturilor de pe moţiunea de cenzură.
Pe 15 decembrie, Curtea Constituţională mai anunţă o victorie a puterii. După un război de trei luni, Legea pensiilor a fost declarată constituţională şi apoi promulgată de preşedintele Băsescu. Pe 7 decembrie, Camera Deputaţilor a adoptat Legea pensiilor, dând curs cererii de reexaminare formulată de şeful statului, stabilindu-se vârsta de pensionare la 63 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi. A doua zi, cei din PNL au sesizat Curţii discriminarea între femei şi bărbaţi la sistemul de cotizare, cererea lor fiind respinsă. Scandalul la Legea pensiilor a izbucnit pe 15 septembrie, când Roberta Anastase a furat la votul asupra acestei legi, anunţând că s-au înregistrat 170 de voturi "pentru", deşi în sală nu erau decât 80 de deputaţi. Opoziţia a luat foc, au urmat şedinţe de plen şi de Birou permanent blocate, Robertei Anastase i-a fost cerută demisia. Preşedintele s-a ţinut departe de scandal, pe motiv că nu vrea să creeze "precedent" şi să fie acuzat că se implică în activitatea parlamentară, deşi când Anastase a acuzat PSD că a luat bani pentru a părăsi sala, Băsescu a spus că discuţia este "o mizerie".
Premierul nu avea însă linişte. Pe 13 decembrie, aflat la consultări la Cotroceni, Emil Boc îşi exprima speranţa ca Legea pensiilor să treacă de Curtea Constituţională până la sfârşitul anului. L-a liniştit şeful statului, amintindu-i că CC a judecat o dată această lege, a declarat-o constituţională şi deci nu există nici o problemă. Într-adevăr, pe 6 octombrie, Legea pensiilor fusese declarată constituţională, Curtea respingând sesizările PNL şi PSD+PC, considerând că prevederea legii privind egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei nu este contrară prevederilor Constituţiei.
Şi nu numai Legea pensiilor a trecut de Curte până la sfârşitul anului trecut. De examenul judecătorilor au trecut, pe 28 decembrie, şi Legea bugetului de stat pe 2011, Legea de aprobare a OUG 50/2010 şi Legea salarizării unitare. Ultima a fost şi ea scoasă cu forcepsul din Parlament, premierul Emil Boc recurgând la procedura asumării Guvernului pentru adoptarea ei. Opoziţia l-a taxat şi de această dată cu o moţiune de cenzură, moţiune aflată pe ordinea de zi a plenului comun din 23 decembrie, când dintr-unul dintre balcoanele sălii de plen s-a aruncat angajatul TVR Adrian Sobaru. După gestul dramatic, şedinţa a fost suspendată şi convocată conducerea Parlamentului. În ciuda a ceea ce s-a întâmplat, vicepreşedintele Senatului Petru Filip a fost însărcinat să conducă mai departe şedinţa şi a anunţat că procedura de desfăşurare a moţiunii trebuie să continue, pentru că ea trebuie să se încheie din punct de vedere juridic. Moţiunea a fost respinsă, în sală rămânând reprezentanţii puterii, care nu au votat.
Majoritatea PDL-UDMR, la Curte
Coaliţia PDL-UDMR a reuşit să-şi asigure majoritatea la Curtea Constituţională astfel: Augustin Zegrean – numit de preşedintele Traian Băsescu, Petre Lăzăroiu – numit de Traian Băsescu, Ştefan Minea – numit de Camera Deputaţilor, la nominalizarea PDL, Iulia Motoc – numită de Senat, la nominalizarea PDL, Valentin Zoltan Puskas – numit de Senat, la nominalizarea UDMR, Ion Predescu – numit de Senat, la nominalizarea PSD, Aspazia Cojocaru – numită de Camera Deputaţilor, la propunerea PSD, Tudorel Toader – numit de Camera Deputaţilor, la propunerea PNL, Acsinte Gaspar – numit de fostul preşedinte Ion Iliescu.
