Cum l-a trântit Legea educaţiei pe Emil Boc

La 13 octombrie 2009, premierul a fost de­mis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură
Guvernul a fost demis, în urma adoptării moţiunii de cenzură. Pentru căderea Cabinetului s-au pronunţat 258 de parlamentari, din 236 cât era nevoie. Alţi 176 de parlamentari au votat împotrivă. Este primul Guvern demis prin moţiune de cenzură în ultimii 20 de ani. Membrii cabinetului Boc pot asigura interimatul timp de 45 de zile, în cazul în care nu va fi desemnat un alt Guvern. "Am pierdut o bătălie, dar nu războiul. Guvernul a căzut din cauză că parlamentarii nu au vrut ca pen­siile şi privilegiile lor să fie eliminate", a declarat Emil Boc după pierderea votului.

"Boc a fost un premier respon­sabil şi a avut curajul să îşi asume reforme căreia România îi era de mult tributară: Legea salarizării, codurile din Justiţie, Legea educaţiei, Legea pensiilor", a declarat Traian Băsescu după demiterea Guvernului.  Aceasta a fost ştirea zilei, acum un an, la 13 octombrie 2009, când Emil Boc a fost demis prin votul Parlamentului. Boc şi-a asumat atunci răspunderea pe trei legi: Legea de restructurare a agenţiilor guvernamentale, Legea Educaţiei şi cea a salarizării unice,  trei legi care au provocat multe dispute între politicieni. Legea Educaţiei a fost de departe cea mai disputată de liderii PSD şi cei de la PD-L. Emil Boc a anunţat că nu intenţionează să-şi asume răspunderea pe Codul Andronescu în forma sa actuală, deşi chiar vicepremierul Dan Nica anunţa acest lucru.

"Eu nu mai stau în această funcţie pentru a face figuraţie şi pentru a susţine amânările şi întârzierile. Am avut răbdare cu toată lumea, toată disponibilitatea posibilă, dar consi­der că trebuie să ajungem la decizii", a spus Boc la vremea respectivă. Rezultatul este cunoscut: PSD a votat pentru moţiunea de cenzură şi guvernul a căzut. Interesant este că aceeaşi declaraţie a fost repetată de Emil Boc şi acum o lună, când tocmai colega sa de guvern şi de partid, Elena Udrea, îi cerea demisia din fruntea Executivului.

Atunci Boc a scăpat şi a rămas pe funcţie, motiv pentru care premierul insistă să-şi pună la bătaie scaunul într-un Parlament unde majoritatea este fragilă. Şi ca să repete istoria la indigo, îşi asumă din nou răs­punderea pe aceeaşi lege care i-a purtat ghinion. Emil Boc a anunţat marţi seara că Executivul îşi va asuma răspunderea pe Legea educaţiei, în forma adoptată de Camera De­putaţilor. "Am recurs la această procedură tăioasă şi am pus în joc Gu­vernul", a spus Boc. Opoziţia a ameninţat la rândul ei că dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Le­gea educaţiei, atunci va depune moţiune de cenzură. Emil Boc a argumentat asumarea răspunderii pe Legea educaţiei prin faptul că actul normativ este blocat în Senat, în comisia pentru învăţământ de cinci luni.
"În 17 martie am decis promovarea proiectului. Au existat dezbateri pe toate palierele. Din mai, proiectul este blocat la Senat. În aceste condiţii am luat decizia asumării. Orice zi care trece înseamnă afectarea şansei oricărui tânăr din România", a spus Boc.


ASUMAREA - "O PROSTIE", "O ŞMECHERIE A PDL", "NECONSTITUŢIONALĂ"
"Decizia Guvernului are câteva com­ponente, pe care trebuie să le discutăm: e o prostie, pentru că Le­gea a trecut de Cameră, e la Se­nat, la Comisie şi e aproape finali­zată. În Comisie a fost întârziată legitim de preşedintele de la PDL, Hărdău, pentru lucruri greşite, ge­ne­rate de incompetenţa ministrului Fune­riu", a comentat liderul PSD Victor Ponta hotărârea Guvernului de a-şi asu­ma iar răspunderea pe Legea Edu­caţiei . El a arătat că, în al doilea rând, decizia Guvernului re­prezintă "o laşitate", în condiţiile în care există majoritate în ambele Came­re. "Dacă nu sunt în stare să strân­gă parlamentari să voteze legea, e laşitate", a spus Ponta. Li­derul PSD a precizat că, în al treilea rând, de­cizia Guvernului este ne­consti­tuţională, întrucât în urmă cu un an Guvernul Boc şi-a angajat răs­pun­derea tot pe Legea Edu­ca­ţiei, iar Curtea Constitu­ţională a de­cla­rat neconstitu­ţio­nală procedura angajării pe o lege de asemenea importanţă. Ponta a mai spus că, în al patrulea rând, angajarea răspunderii reprezintă "o şmeche­rie tipi­că" a PDL. Şi pur­tăto­rul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, a de­cla­rat că Gu­vernul nu poate adopta noua Lege a Educaţiei prin angaja­rea răspunderii, având în vedere o de­cizie în acest sens a CC, drept pen­tru care trebuie să fie de­mis cât mai curând prin moţiune de cenzură. Guvernul se află din nou într-o procedură necons­ti­tuţională. Exis­tă recent o decizie a Curţii Constituţionale care prevede foarte clar că pe Legea educaţiei nu se poa­­te angaja răspunderea", a spus Mihai Voicu.