Daniel Morar nu poate fi numit interimar la DNA. Portiţa legislativă folosită în acest caz este "delegarea"

Presedintele Traian Basescu a evocat luni seara la TVR posibilitatea mentinerii lui Daniel Morar in fruntea DNA, prin interimat, dupa expirarea ultimului mandat legal in fe­bruarie 2012. "Daca discutam tehnic, optiunea mea este sa cer procurorului general sa-i dea (n.r. – lui Daniel Morar) o prelungire pana in iunie, un interimat, pentru ca Daniel Morar a mai avut interimate intre primul si al doilea mandat. As vrea sa ramana in functie si pana la raportul MCV, din vara, el fiind unul dintre principalii pioni ai raportului. Cred ca se va putea acest lucru, din punct de vedere legal. Mai am un considerent, nu numai raportul din vara: principiul pe care as vrea sa-l instalez ar fi legat de echipa. Adica as vrea sa expire si mandatele adjunctilor, in asa fel incat noul procuror sef DNA sa poata sa propuna si sa ajunga la mine desemnarea unei echipe, nu a unui sigur om. Procuror sef, plus adjuncti", a declarat Traian Basescu la TVR.

Cum seful statului a invocat posibilitatea legala de mentinere a lui Morar ca interimar, Jurnalul National va prezinta baza legislativa care permite acest lucru. Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor republicata prevede la articolul 3(2) ca "procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de prezenta lege". Mai departe, la articolul 54 aceeasi lege prevede ca "Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, primadjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. – DNA), adjunctii acestuia, pro­cu­rorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Di­rectiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la pro­punerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Su­pe­rior al Magistraturii, dintre pro­cu­rorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau pro­c­uror, pe o perioada de 3 ani, cu po­sibilitatea reinvestirii o singura data".

Cat priveste interimatul la sefia DNA, Legea 303/2004 nu opereaza cu un astfel de termen. In acest caz "portita" legislativa folosita de autoritati si in cazul primului interimat al lui Morar este delegarea. Astfel, la articolul 57, Legea 303/2004 prevede ca "in interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 90 de zile intr-un an. Delegarea procuro­rilor poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 90 de zile". Cu alte cuvinte, prin delegarea succesiva se ajunge la un interimat de 6 luni pe an.

In august 2008, cand lui Morar i-a expirat primul mandat si a fost numit prima data interimar la conducerea DNA, mai multe ONG-uri (ASPEC, GIP, Solidaritatea Universitara, FRD, INCOR) i-au cerut ministrului Justitiei, printr-un comunicat, sa organizeze o consultare pu­blica pentru inlocuirea lui. Documentul prezenta o lista de argumente impotriva prelungirii mandatului lui Daniel Morar. Organizatiile semnatare apreciau ca cel mai puternic argument impotriva reinnoirii mandatului lui Daniel Morar in functia de procuror-sef al DNA este "rolul pe care l-a jucat in tergiversarea si apoi clasarea dosarului «Flota»". "Prin sentinta numarul 293 din 27 aprilie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Dosarul «Flota» a fost restituit DNA pentru neregularitatea actului de sesizare, constand in faptul ca rechizitoriul nu era semnat de fostul sef al PNA, Ioan Amariei, asa cum cerea procedura, ci doar de adjunctul acestuia", mai mentiona comunicatul. Potrivit semnatarilor, "desi decizia Inaltei Curti viza doar inlaturarea acestui viciu de procedura, Morar in loc sa semneze rechizitoriul pentru a se putea continua judecata a dispus refacerea urmaririi penale, deschizand calea unei tergiversari si in final a blocarii celui mai grav dosar de coruptie din Romania, al carui principal inculpat este chiar presedintele tarii, Traian Basescu".