Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru prima dată în istorie, astăzi, Guvernul condus de Ludovic Orban urmează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pe proiectul de lege privind Bugetul de stat și Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, ocolind prevederile Constituției, care prevăd că aceste legi se dezbat și se aprobă de forul legislativ. Social-democrații urmează ca, în prima parte a zilei, să decidă, la rândul lor, cum vor acționa, deoarece demersul liberalilor poate genera un precedent periculos. PSD are trei variante la îndemână: fie nu face nimic, fie depune moțiune de cenzură, fie lasă ca proiectele de lege să treacă, prin asumare, și, apoi, să le atace la Curtea Constituțională. Până în acest moment, în Kiseleff nu s-a hotărât care dintre aceste variante va fi urmată.
Guvernul Orban joacă pe „cartea” Bugetului de Stat cu mandatul pe masă, ceea ce pare a fi parte a planului conceput la Palatul Cotroceni pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. În această după-amiază, premierul Orban va compărea în plenul reunit al Parlamentului, unde își va susține viziunea pentru finanțele țării, pe următoarele 12 luni. Însă, înainte de asta, și social-democrații au o întâlnire crucială. Începând cu ora 12.00, conducerea interimară a PSD se reunește la sala grupului din Camera Deputaților, unde trebuie să decidă dacă, în cele trei zile prevăzute de Constituție, va depune sau nu o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban.
Succesul unei moțiuni de cenzură necesită întrunirea voturilor a 233 de senatori și deputați, iar PSD ar putea lua serios în calcul acest exercițiu, deoarece ne aflăm la finalul sesiunii parlamentare, când poate fi făcut, o singură dată, un asemenea demers. Pe de altă parte, dacă moțiunea trece și Guvernul Orban este demis, se intră în logica descrisă, informal, la sfârșitul săptămânii trecute, chiar de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat, neoficial, că „se lucrează” la scenariul alegerilor anticipate.
Ori totul, ori nimic
Dacă Guvernul Orban cade, atunci președintele trebuie să declanșeze consultări cu partidele parlamentare pentru a constata dacă există o majoritate parlamentară care să genereze un nou guvern. Dacă nu, va nominaliza, din nou, o persoană pe care o consideră el potrivită. Nu este obligatoriu ca acea persoană să pice la vot, în Parlament, ca să se declanșeze alegerile anticipate. Dar dacă și o a doua propunere va fi respinsă, președintele poate dizolva Parlamentul, ceea ce înseamnă că, automat, se fac alegeri anticipate.
În afară de PNL și USR, niciun partid parlamentar nu-și dorește acest lucru, fapt ce face aproape imposibilă realizarea acestui scenariu. PSD are însă la îndemână arma atacării la CCR a legii pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. Pentru asta însă, legea trebuie adoptată. Iar, din acest punct de vedere, lucrurile se complică și mai mult, întrucât un control de constituționalitate va respinge Legea Bugetului adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului. Lucru care, în opinia mai multor specialiști în drept constituțional, va conduce, automat, și la demiterea de facto a Guvernului Orban
Desigur, PSD, care reprezintă cea mai importantă forță parlamentară, în actuala legislatură, poate opta să nu ia nicio măsură și să lase PNL să treacă Bugetul de Stat fără niciun control parlamentar sau constituțional. Ceea ce ar conduce, din acest punct, pe viitor, la deschiderea largă a ușii abuzului guvernamental al asumării răspunderii pe absolut orice lege, fără număr.
Dilemă în Kiseleff: Marcel Ciolacu are de ales între a încerca demiterea lui Orban sau intrarea Parlamentului în desuetitudine
