Déjà vu politic. USR a înghițit PLUS, dar șeful PLUS a înghițit USR

Partidul lui Dacian Cioloș, PLUS, nu mai există, odată cu preluarea de către Dacian Cioloș a funcției de președinte ales al USR-PLUS. La congresul care s-a terminat ieri, formațiunea rezultată din fuziunea celor două partide a renunțat la cratimă și la acronimul PLUS, devenind, pur și simplu, USR. Modelul nu este nou, el fiind folosit și în 2014-2015, când vechiul PDL a fuzionat cu PNL, dispărând din scripte, dar preluând, de facto, vechiul partid istoric. Congresul USR l-a dat pe Cioloș președinte, acesta învingându-l pe Barna la o diferență de 695 de voturi. În schimb, în Biroul Politic, echipa lui Barna a învins echipa lui Cioloș la o diferență de 5.642 de voturi. În noul Birou Politic Național însă sunt membri mulți dintre cei care, pe vremea Guvernului tehnocrat, au lucrat la Palatul Victoria.

Rezultatele voturilor exprimate la congresul USR-PLUS, de la finalul săptămânii trecute, sunt mai mult decât contradictorii. Turul al doilea a fost disputant între Dan Barna și Dacian Cioloș, liderul PLUS fiind votat de 19.603 membri, în timp ce liderul USR a primit 18.908 voturi. Barna a fost, astfel, învins de contracandidatul său la o diferență de 695 de voturi.

Ieri însă, membrii de partid și-au ales și componența Biroului Politic Național, mai exact eșalonul care va lua, pe viitor, deciziile importante ale formațiunii. Surpriză, aici lucrurile stau exact pe dos față de votul exprimat pentru funcția de președinte. Echipa lui Dan Barna a obținut 13.643 de voturi, cu 5.642 de voturi mai multe decât a obținut echipa lui Dacian Cioloș – 8.001 voturi.

Astfel, Dan Barna va avea 14 membri în structura de conducere a partidului, în timp ce noul președinte, Dacian Cioloș va avea doar 8 reprezentanți. Inclusiv cei doi contracandidați fac parte din componența Biroului Politic Național.

Cabinetul „tehnocrat”, în Biroul Politic Național

Iar acesta nu este singurul lucru interesant al rezultatului alegerilor pe care le-au avut progresiștii. O parte însemnată a membrilor Biroului Politic Național, chiar dacă au candidat pe lista lui Dan Barna, sunt foști membri ai Guvernului Tehnocrat, condus între noiembrie 2015 și decembrie 2016, de Dacian Cioloș. Începând cu acesta din urmă, care a fost prim-ministru, și continuând cu Dan Barna, care a fost secretar de stat, lista mai cuprinde numele lui Cătălin Drulă (fost secretar de stat la Cancelaria premierului Cioloș), Vlad Voiculescu (fost ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș, sau Dan Moșteanu (fost consilier al ministrului Transporturilor și ex-secretar de stat la Cancelaria lui Cioloș).

De asemenea, pe listă îi mai regăsim pe Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Cabinetul Cioloș, pe Dan Tudorache, fost ministru de Interne în același Executiv sau pe Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și în 2016.

Din Biroul Politic Național mai fac parte însă, Claudiu Năsui și Stelian Ion, foști miniștri în Guvernul Cîțu. Ultimul a fost chiar dat afară de Cîțu din Executiv, fapt ce a condus la ruperea coaliției de guvernare.

Tactica PDL-istă, adoptată de USR-iști

O altă decizie adoptată la congresul USR-PLUS seamănă cu o copie fidelă a unui alt demers similar, demarat, în urmă cu șapte ani, la Partidul Național Liberal. Progresiștii au decis ca formațiunea să nu se mai numească USR-PLUS, denumire generată de fuziunea celor două partide, ci doar USR. Astfel, PLUS dispare cu titul din scripte. Însă noul USR este condus de cel care a fondat și condus PLUS.

Așa s-a întâmplat, în perioada 2014-2015, când fostul partid al lui Traian Băsescu, PDL, a demarat procesul de fuziune cu vechiul PNL. Iar astăzi, din conducerea noului PNL fac parte, în proporție covârșitoare, foștii PDL-iști. Amintim aici numele lui Emil Boc, al lui Lucian Bode, al Ralucăi Turcan, al lui Gheorghe Flutur sau al lui Gheorghe Falcă, oameni care au reprezentat, în acea perioadă, „regimul portocaliu”.

Săptămână fierbinte pentru Guvernul Cîțu. Mâine, moțiunea de cenzură a PSD va fi supusă la vot

Săptămâna de după congresul USR este una extrem de importantă, la nivel politic, deoarece, mâine, în Parlament, ar trebui să fie votată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Săptămâna trecută însă, pe grupurile interne ale progresiștilor au fost rostogolite mesaje care îndemnau la nevotarea acestei moțiuni, inițiată de PSD, întrucât ea conține critici dure la adresa miniștrilor USR care au făcut parte din acest guvern.

Într-un final, ambii competitori ai cursei prezidențiale interne, atât Dan Barna, cât și Dacian Cioloș, au declarat că moțiunea de cenzură va fi votată de USR. Noul lider progresist a precizat însă că partidul se pregătește intens pentru pachetul de alegeri care urmează să aibă loc în anul 2024, motiv pentru care, în următoarea perioadă, trebuie să ia o decizie cu privire la parcursul politic al formațiunii.

Dacian Cioloș a explicat că, în acest moment, PNL are două variante de lucru. Fie un guvern de coaliție, alături de USR, dar fără Florin Cîțu premier, fie un guvern minoritar, condus de Florin Cîțu, dar care trebuie să primească sprijin parlamentar de la PSD. Cioloș exclude varianta susținerii de către USR unui astfel de guvern minoritar, dar și varianta alegerilor anticipate, pe care o cataloghează ca fiind „inoportună”.