Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat, ieri, la Suceava, în favoarea descentralizării, în condiţiile în care Guvernul Grindeanu şi-a asumat luna trecută o strategie de descentralizare a administraţiei publice, inspirată în mare parte dintr-un proiect de lege iniţiat de liderul PSD Liviu Dragnea pe vremea când acesta era ministru al Dezvoltării şi trântit la Curtea Constituţională în 2014.
Marea descentralizare propusă de Liviu Dragnea la sfârşitul lui 2013, proiectul de suflet al şefului PSD, a fost scoasă de la sertar de Cabinetul Grindeanu, care şi-a asumat luna trecută, prin hotărâre de guvern, strategia de descentralizare a administraţiei publice elaborată de Ministerul Dezvoltării sub conducerea ministrului Sevil Shhaideh. Noua tentativă reia în mare parte principiile din proiectul lui Liviu Dragnea pentru care Guvernul Ponta îşi asumase răspunderea în Parlament în noiembrie 2013 şi declarat neconstituţional de către CCR, în ianuarie 2014. Obiectivul general asumat în strategia pe 2017 este transferarea de noi competenţe, cu excepţia celor de inspecţie şi control, la nivelul autorităţilor locale - primării, consilii locale şi judeţene - o mare parte dintre acestea fiind exercitate acum de direcţiile descentralizate ale ministerelor. Aflat în vizită la Suceava, preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat de acord, în principiu, cu ideea descentralizării, criticând însă greşelile trecutului. „O spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăşi la un nou început fără finalitate, mai ales sper că nu vor fi făcute aceleaşi greşeli, pentru că politica celui mai puternic pur şi simplu nu mai merge”, a spus Iohannis. „Descentralizarea şi modernizarea administraţiei nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru a îmbunătăţi sistemul. Nu pot fi făcute împotriva cuiva şi, ţin să vă anunţ, nu pot fi făcute pentru cineva”, a mai arătat şeful statului. Ulterior, Iohannis a criticat un alt proiect de suflet al şefului PSD, Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), care „în ciuda beneficiilor certe, a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparenţă, a împărţit ţara în două categorii: primari fericiţi şi primari nefericiţi, beneficiari ai Programului sau eliminaţi de pe lista Programului, de multe ori din criterii politice”.