Vicepremierul Vasile Dîncu afirmă că ''unele conflicte și manifestări spontane'' au dus la pierderi de imagine absolut nemeritate pentru colectivul Operei Române, precizând că în urma mai multor întâlniri și discuții avute cu angajații instituției nu a primit revendicări de natură conservatoare, ci mai degrabă revendicări care țin de nevoia de reformă, de modernizare.
''Azi (n.r. marți) am continuat întâlnirile cu angajații Operei Române. M-am întâlnit de mai multe ori în ultimele zile cu angajați ai Operei pentru discuții legate de revenirea la normalitate. Am văzut infrastructura, încă având nevoie de investiții, și am analizat împreună cererile pe care angajații le au față de conducere, o conducere care azi este inexistentă. Din păcate, vidul de management din ultima vreme și conflictual instituțional au agravat o stare de fapt caracterizată prin nesiguranța, lipsa de dialog intern și imprevizibilitate privind carierele sau repertoriul instituției. Din nefericire, unele conflicte și manifestări spontane au dus la pierderi de imagine absolut nemeritate pentru colectivul acestei importante instituții. În mai multe întâlniri pe care le-am avut cu diferite grupuri nu am primit revendicări de natură conservatoare, ci mai degrabă revendicări care țin de nevoia de reformă, de modernizare. Oamenii nu mi-au cerut să fie plătiți ca să nu muncească, cum uneori s-a speculat de către unii jurnaliști sau intervenienți publici, ci își doresc un repertoriu mai bogat și condiții mai bune pentru muncă și participare la viața instituției'', a declarat, marți, pentru AGERPRES vicepremierul Vasile Dîncu.
El a susținut că, ''din nefericire'', s-a creat o imagine falsă despre colectivul Operei, au fost difuzate stereotipuri negative, pornind de la situații particulare.
''De exemplu, un singur om se pare că a strigat, despre plecarea străinilor, dar a devenit o imagine care, pe nedrept, s-a repercutat asupra întregului colectiv'', a adăugat el.
Vicepremierul a mai spus că printre problemele care ''trebuie rezolvate urgent'' se află o nouă conducere, chiar și interimară, reînființarea Teatrului de Operetă Ioan Dacian, păstrarea caracterului de instituție de repertoriu a Operei.
''Împreună cu colectivul Operei am căutat și am găsit soluții pentru coexistența proiectelor unei instituții de repertoriu și posiblitatea proiectelor inițiate de Johan Kobborg și Alina sau alți artiști străini care ar putea veni în colaborări viitoare. Am identificat câteva probleme care trebuie rezolvate urgent. În primul rând, nevoia unei conduceri noi, chiar dacă va fi numită interimar, până la organizarea concursurilor, care să rezolve lucrurile care țin de zona urgențelor. Am mai discutat cu angajații și despre nevoia reînființării Teatrului de Operetă Ioan Dacian, comasarea acestei instituții cu Opera Națională neavând efectul scontat în perioada care a trecut. Am discutat mult timp despre necesitatea ca Opera Națională să-și păstreze caracterul de instituție de repertoriu, dar să fie mult mai deschisă la realizarea de proiecte. Guvernul, prin noua conducere a Ministerului Culturii, va trebui să facă propuneri pentru a optimiza cadrul legislativ în care își desfășoară activitatea instituțiile de spectacol, mai ales când este vorba de instituții cu caracter național'', a detaliat Dîncu.
În același timp, el a subliniat că premierul Cioloș a fost informat despre discuțiile purtate, astfel încât să poată fi validată o poziție a guvernului în discuțiile cu angajații ONB. ''Sper că noul ministru se va apleca asupra acestor nevoi, menționând că are sprijinul meu și al întregului colectiv pentru a sprijini colectivul Operei, dar și pentru o modernizare a cadrului legislativ în care își desfășoară activitatea instituțiile de spectacol din România''.
Referindu-se la conducerea ONB, Dîncu a spus că-i va propune noului ministru al Culturii ''un profesionist de excepție'', Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iași.
''Am discutat în această săptămână care a trecut de la prima mea întâlnire cu reprezentanții angajaților cu mai multe personalități importante ale scenei din țară și din străinătate, printre care maestrul și profesorul Andrei Șerban (Columbia University). Domnia sa a vorbit despre nevoia unui nou proiect la Operă, neexcluzând chiar participarea sa la un asemenea proiect, aceasta fiind însă o problemă de viitor, condiționată de negocieri și de unele schimbări necesare cu caracter legislativ. Maestrul Andrei Șerban mi-a făcut recomandarea pentru doamna Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iași, un profesionist de excepție și un manager de succes. Am vorbit cu Beatrice Rancea și nu a refuzat, de principiu, această propunere. Voi face această propunere viitorului ministru al Culturii. Sper că și angajații Operei române vor găsi căi de comunicare pentru a susține această propunere a domnului Andrei Șerban și că vor participa alături de conducerea nouă la un nou proiect al Operei. Iar noi, Guvernul, vom sprijini toate componentele acestui proiect'', a adăugat el.
În context, Dîncu a arătat că, prin prin numirea ''rapidă'' a unui nou director se pot găsi sau aplica soluții pentru ca Opera să redevină rapid o instituție performantă.
''Practic, misiunea mea se încheie aici. În momentul validării unui nou ministru al culturii, acesta va prelua problematica Operei. Rămân să sprijin acest proiect în măsura în care va fi nevoie de mine. Toate discuțiile cu colectivul Operei, dar și discuția cu echipa Alinei Cjocaru și Johan Kobborg au fost pentru mine foarte interesante și cred importante și pentru ei. Am procedat cu răbdare, dar răbdarea și tactul mi-au fost răsplătite: toți cei cu care am discutat din cadrul Operei au arătat responsabilitate, dorința de a căuta soluții reale, renunțând la unele polarizări emoționale. Atmosfera este una în care, prin numirea rapidă a unui nou director, se pot găsi sau aplica soluții pentru ca Opera să redevină rapid instituția performantă pe care o știm. Sper să merg rapid la primul spectacol, fără să anunț pe nimeni, ca spectator anonim, și să pot observa că a revenit liniștea în care artiștii se pot exprima și pot crea'', a mai spus vicepremierul Vasile Dîncu.