Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) este o condiţie esenţială pentru modernizarea României, a afirmat vicepremierul Vasile Dîncu, marţi, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună.
"Corupţia nu vine singură într-o societate (...), ea se conexează cu incompetenţa de foarte multe ori, cu lipsa de responsabilitate şi cu alte cauze ale eşecului politicilor noastre guvernamentale sau politici ale administraţiei (...). S-a spus foarte des în ultima vreme 'Corupţia poate să ucidă'. Dar acest lucru îl face şi incompetenţa de multe ori, şi egoismul, uneori egoismul profesional, (...) şi lipsa de profesionalism, şi descurajarea sau lipsa de responsabilitate. (...) Anticorupţia singură nu poate scăpa ţara nici de mizerie, nici de subdezvoltare, dar fără anticorupţie, fără transparenţă şi control public al cheltuirii bugetelor chiar că nu vom reuşi să facem asta niciodată. (...). Singură această Strategie nu reuşeşte să rezolve toate problemele, dar (...) ea este o condiţie esenţială pentru a moderniza statul şi pentru a moderniza România", a declarat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Dîncu şi Prună au semnat cu acest prilej Acordul de colaborare cu privire la implementarea, la nivel local, a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) pentru perioada 2016-2020.
Potrivit vicepremierului Dîncu, corupţia are efecte "de tip reţea". "Se multiplică pe măsură ce se desfăşoară, creează un adevărat cerc vicios, (...) încât încercarea de a antrena o mişcare în sens invers este destul de complicată", a spus Dîncu.
El a mai afirmat că, din cauza corupţiei, cetăţenii îşi pierd încrederea în serviciile statului.
"În condiţiile corupţiei suntem obligaţi să plătim de două sau de trei ori acelaşi serviciu pe care l-am plătit o dată. (...) Corupţia determină o alocare a resurselor care se face după interese private în defavoarea (...) societăţii (...). Studiile pe care le facem noi în administraţia locală şi centrală (...) arată că oamenii sunt nemulţumiţi de o parte din serviciile pe care le oferă statul şi de aici scade încrederea în stat, scade încrederea în România chiar şi bineînţeles că sunt foarte multe efecte şi de factură identitară", a mai spus Dîncu.
În opinia sa, în România există şi "o cultură instituţională", care nu are întotdeauna în centrul său "ideea de integritate profesională".
"În sistemele noastre de formare vom integra (...) mult mai multe cursuri, prelegeri în legătură cu strategiile anticorupţie (..) De foarte multe ori se întâmplă că nu intenţia de fraudare sau nu intenţia de acţiuni netransparente duc la comiterea unor acte de genul acesta, ci pur şi simplu necunoaşterea", a mai declarat Dîncu. AGERPRES