Disputa pe Consiliul National de Integritate

Adoptata de Camera, modificarea legii anticoruptie prin care se infiinteaza Consiliul National de Integritate naste controverse. Cum va reusi acest Consiliu sa acopere toate institutiile si autoritatile publice cu doar 11 oameni este una dintre ele. Guvernul a modificat din nou Legea anticoruptie (161/2003) pentru a extinde aria de reglemetare a conflictului de interese, infiintand totodata Consiliul National de Integritate. Masura ii nemultumeste insa pe reprezentantii opozitiei, care banuiesc puterea de gesturi electorale.

Ultima modificare a legii a fost votata la inceputul acestei saptamani de plenul Camerei Deputatilor, iar Guvernul a explicat-o ca avand scopul de a extinde aria de reglementare a conflictului de interese. Conform expunerii de motive, proiectul de act normativ se refera la infiintarea unui "organism cu atributii jurisdictionale format din magistrati- judecatori care vor avea la dispozitie un aparat propriu si va fi mult mai eficient decat multitudinea de organisme si autoritati competente, asa cum este reglementat in prezent". Proiectul urmeaza sa fie dezbatut si de Senat, care este camera decizionala.

CONSILIU. Textul proiectului spune ca orice persoana la care se refera legea - presedintele tarii, parlamentari, functionari publici, membri ai Guvernului - este "obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheieie un act juridic, ori sa nu ia o decizie sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea demnitatii publice sau functiei publice care produce sau ar putea produce un folos material sau de alta natura, direct sau prin interpusi pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de pana la gradul 4 inclusiv". Proiectul prevede, de asemenea, infiintarea unui Consiliu National de Integritate, un organism sub controlul Parlamentului, care are atributii de control, constatare si cercetare si este format din 11 membri, din care un judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sase judecatori de la Curtile de apel, doi consilieri juridici de la Ministerul Justitiei si doi procurori. Consiliul are competenta de a cerceta si constata la sesizarea oricarei persoane sau din oficiu existenta conflictelor de interese si a incompatibilitatilor si de a solicita organelor si autoritatilor competente aplicarea masurilor si sanctiunilor prevazute de lege.

ACUZATII. Deputatul PNL Cornel Stirbet, membru al Comisiei juridice, considera ca aceasta modificare a legii anticoruptie este de fapt "in scop electoral, pentru ca alegatorii sa creada ca Guvernul este preocupat tot timpul de lupta impotriva coruptiei". Deputatul liberal considera ca nici un parlamentar care are interese direct sau prin interpusi nu va iesi din sala si nu se va abtine de la vot cand se va discuta un proiect de lege care il priveste, iar acest lucru ar trebui reglementat in mod foarte serios. "Acum, aceasta prevedere este generala si nu face referire direct la astfel de situatii". Cat despre Consiliul de Integritate, Stirbet il considera "un balon de sapun, care nu va putea sa-si faca treaba". "Nu vad cum ar putea sa verifice rudele de gradul patru ale unui consilier dintr-o comuna din marginea tarii. Cum poate sa urmareasca astfel de incompatibilitati". Stirbet este de parere ca legea trebuia sa ramana nemodificata la acest capitol, iar organismele deja existente, care pana acum nu au pus legea in aplicare, sa verifice incompatibilitatile.

REPLICA. Secretarul Comisiei juridice, deputatul PSD Florin Iordache, sustine ca parlamentarii opozitiei au protestat la adresa Consiliului de Integritate deoarece nu le convine sa fie cercetati de judecatori. "Eu cred ca un parlamentar poate fi verificat, iar in Consiliu sunt si magistrati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie", ne-a declarat deputatul PSD. El a aratat ca organismul de control nou-creat poate verifica orice fel de conflict de interese. Motivul: colaboreaza cu Camerele de comert, care detin toate datele despre afacerile din tara. Astfel, se poate confrunta orice declaratie de interese cu componenta nominala existenta la camerele de comert, asa incat sa poata fi identificata existenta oricarei ilegalitati.

De asemenea, pe langa autosesizarea Consiliului National de Integritate - care se va analiza din declaratiile publice de interese ale tuturor demnitarilor - acesta functioneaza si in baza reclamatiilor. "De exemplu, eu sunt deputat de Olt. Daca colegii mei de circumscriptie stiu ceva despre mine ce eu nu am declarat, pot sa sesizeze consiliul", arata deputatul PSD. El sustine totusi ca astfel nu se deschide o usa catre turnatorie sau catre reglarea de conturi intre adversarii politici, care se pot reclama in voie pentru interese ascunse.

STUDIU DE CAZ

"De exemplu, eu sunt deputat de Olt. Daca colegii mei de circumscriptie stiu ceva despre mine ce eu nu am declarat, pot sa sesizeze consiliul" - Florin Iordache, deputatul PSD

RISCURI

Valerian Stan, autor al unor studii privind aplicarea legii anticoruptie si coordonator de programe in cadrul Institutului de Politici Publice, ne-a declarat ca alcatuirea acestui Consiliu din magistrati este contrara Constitutiei si legii privind statutul magistratilor. "Acestia nu pot sa ocupe alta functie in afara de cea de cadru didactic in invatamantul superior. Este un lucru grav ca acest Consiliu, instituit pentru a verifica incompatibilitatile in care s-ar putea afla oficialii, se afla el insusi intr-o stare grava de incompatibilitate, de vreme ce cea mai mare parte a componentilor lui se afla intr-o stare grava de incompatibilitate, interzisa de legea fundamentala. In principiu, infiintarea unui asemenea organism poate sa fie benefica si cred ca este chiar necesar sa se instituie prin lege asemenea organisme care sa vegheze la respectarea legii anticoruptie. Problema este in ce masura un asemenea organism alcatuit din 15 sau 17 oameni (11 n.r.) va putea sa acopere o zona atat de larga, sa rezolve problemele din administatia publica centrala si locala, problemele a sute, mii de institutii si autoritati.

Riscam sa infiintam inca o institutie, sa visam ca am facut un lucru bun si sa riscam finalmente ca legea sa fie in continuare neaplicata. Pana acum, desi au existat multe semnale ale neaplicarii legii anticoruptie, nu stiu aproape nici o masura cat de cat semnificativa care sa fi fost luata. Deci nu ma astept ca CNI sa faca minuni", a spus Stan.

PROCEDURA

Potrivit proiectului de lege, demnitarii si functionarii publici trebuie sa-si depuna declaratia de interese in primele 15 zile ale anului in original la compartimentul de resurse umane din cadrul institutiilor la care lucreaza si in copie la Consiliul National de Integritate, unde se arhiveaza intr-un registru special. La sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice ori din oficiu Consiliul declanseaza procedura de cercetare a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. El intocmeste rapoarte de constatare pe baza carora sesizeaza autoritatea competenta pentru a lua masurile necesare. Sesizarea si raportul elaborate in urma controlului se publica pe pagina de Internet a Consiliului la rubrica "Conflicte de interese." Declaratiile de interese raman in continuare publice.