Dragnea contra UE. Un pas spre poliția gândirii

Legea împotriva defăimării sociale este la un pas de adoptare, existând posiblitatea ca miercuri plenul Camerei Deputaţilor să dea votul final. Demersul iniţiatorului, Liviu Dragnea, pare bine intenţionat, însă legea ar putea avea efecte perverse asupra libertăţii de exprimare în România. Deși invocă în sprijinul său legislaţia europeană, Dragnea este contrazis chiar de aceasta. În plus, coșmarul birocratic va fi amplificat considerabil.

În esenţă, proiectul de lege al preşedintelui PSD este criticabil din trei perspective: a libertăţii de exprimare, a paralelismului legislativ şi amplificării birocraţiei. În primul rând, ambiguitatea legii lasă posibilitatea cenzurării opiniilor critice, nu doar în mass-media, ci şi în mediul online, pe reţelele de socializare. Potrivit lui Dragnea, defăimarea socială este „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social”.

Astfel defăimarea este mult mai larg definită decât discriminarea. Cu alte cuvinte, va fi suficient ca un teleormănean fără simţul umorului să se plângă că ai spus bancuri cu olteni şi rişti o amendă de până la 100.000 de lei pentru că „defăimarea” a vizat „un grup social”, nu doar o singură persoană, caz în care ai fi primit doar 30.000 de lei. Deşi exemplul pare trivial, ambiguitatea formulării permite ca aproape orice afirmaţie critică sau doar ironică să poată fi vizată de asemenea acuzaţii, iar ierarhizarea valorilor sau persoanelor într-un domeniu sau altul să devină susceptibilă de defăimare sau discriminare.

Avertisment de la PE

Primii care vor resimţi efectele legii vor fi jurnaliştii, dar se pot trezi cu „poliţia gândirii” peste cap şi cei care au făcut comentarii neinspirate pe „facebook”. Iar aceste lucruri s-ar putea întâmpla nu cu binecuvântarea UE, cum susţine PSD, ci împotriva acesteia. Săptămâna trecută a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o rezoluţie privind „Carta UE: norme standard pentru libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană”.

La punctul 25, rezoluţia recomanda „statelor membre în care defăimarea este o infracțiune să o scoată de sub incidența legii penale cât mai curând posibil; regretă că jurnaliştii şi mass- media din numeroase state membre sunt supuși presiunilor, violenței și hărțuirii”.

La punctul 28, PE susţinea că „dreptul fundamental la libertatea de exprimare și la libertatea mass-mediei nu numai că este rezervat pentru massmedia, ci și acoperă mass-media socială și alte forme de massmedia nouă; PE subliniază importanța asigurării libertății de exprimare și de informare pe Internet; avertizează cu privire la orice încercări ale autorităților de a solicita înscriere sau autorizare sau de a restrânge conținutul pe care îl consideră dăunător”.

Suprapunere legislativă

În ce privește implementarea legislaţiei europene în domeniul disciminării aceasta a fost realizată prin Ordonanţa 137 din 2000, modificată și completată în mai multe rânduri pentru a include cele mai noi reglementări europene. Actul normativ stabilește riguros ce înseamnă discriminare, cum este sancţionată și care sunt atribuţiile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Dincolo de discriminare, cei ce astăzi s-ar simţi defăimaţi în anumite circumstanţe au la dispoziţie posibilitatea de a cere despăgubiri morale și materiale pentru insultă și calomnie, în baza prevederilor Codului Civil.

În mod cert, legea antidefăimare va mai crea 14 posturi pentru Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane și Toleranţei, ce va fi creat în cadrul CNCD. Deși nu par mulţi, înfiinţarea sa va fi un coșmar în sectorul public, întrucât Departamentul va verifica dacă angajaţii din sectorul public, inclusiv din armată și poliţie au fost instruiţi privind promovarea toleranţei și demnităţii umane. Modulul pedagogic din universităţi va trebui să includă și cursuri pe această temă.

Cadrele didactice și funcţionarii publici vor trebui supuși la instructaje periodice pe această temă, cu cheltuielile aferente pentru instituţiile publice. Pentru toate aceste activităţi, vor trebui întocmite rapoarte peste rapoarte la noul Departament care le va evalua și va da avertismente unde se impune cazul. Birocraţia românească este pe cale să-și trăiască un nou moment de glorie.

Dezastru de imagine

Fără să vrea, Liviu Dragnea a reușit să ostilizeze chiar mediul de comunicare pe care PSD își propusese să-l cucerească. Reţelele de socializare au fost mediul în care social-democraţii au suferit cel mai dur eșec electoral după înfrângerea lui Victor Ponta în cursa pentru prezidenţiale. A fost momentul în care partidul a realizat influenţa mediului online în campaniile electorale. De altfel, Liviu Dragnea a fost cel care și-a propus să cucerească reţelele sociale, intuind că online-ul este terenul cel mai ostil partidului în mod tradiţional. Imediat c e a preluat șefia interimară a PSD, Dragnea și-a stabilit ca prioritate o reformă de imagine a partidului. Strategia cuprindea printre punctele esenţiale tocmai relaţia partidului cu mediul online și reţelele sociale. „Este o procedură pe care o consider absolut necesară, dar e timpul să depășim nivelul de like-uri și susţineri pe Facebook”, explica Dragnea la acea vreme.

„Vom realiza o platformă reală de dezbateri online unde tinerii din PSD, dar și cei care nu sunt membri de partid să aibă posibilitatea să spună cum cred ei că trebuie să fie componenta de tineret a acestui partid, iar pe de altă parte să-și spună și ei părerea despre cum văd ei rezolvarea marilor probleme din această ţară”, suna viziunea strategică a noului lider. Doar că legea defăimării a transformat chiar pagina oficială de facebook a lui Liviu Dragnea într-o „platformă reală de dezbateri”. Mii de comentarii mai mult sau mai puţin ortodoxe au invadat postările liderului PSD, echipa de PR a partidului având mari bătăi de cap în a cenzura valul de mesaje injurioase la adresa lui Drag- nea. Au existat peste patru mii de comentarii la o astfel de postare, astfel că aceasta a fost ștearsă de pe pagină și postată la loc, iar unora dintre „prieteni” le-a fost blocat accesul la pagina oficială a politicianului Dragnea.

„Nu-i treaba mea să cercetez cât a fost incitare, diversiune, manipulare și cât reacţie sinceră. Mă încearcă însă o tristeţe văzând că nimeni nu a avut răbdarea să citească noile modificări ale legii”, a scris Dragnea într-o postare ulterioară, referindu-se la faptul că au fost eliminate din lege criteriile referitoare la apartenenţa politică și avere. Indirect, legea defăimării le-a picat la ţanc liberalilor, prinși în corzi cu scandalul generat de legea prevenţiei în sănătate. Legea lui Dragnea a apărut în spaţiul public fix în momentul în care scandalul privind legea prevenţiei risca să ia amploare, o mână de ajutor pe care Liviu Dragnea le-a dat-o fără să vrea rivalilor din PNL.

„Americanii-s de vină”

O dezvăluire făcută de Marian Vanghelie ilustrează relația lui Liviu Dragnea cu rețelele de socializare. După eşecul dramatic al campaniei pentru prezidențiale, Dragnea s-a văzut nevoit să le dea explicații pesediştilor în şedința CEx. „Ne-a spus că americanii sunt de vină şi că noi nu putem să câştigăm alegerile. Au fost discuții despre Facebook că a fost o forță supranaturală care l-a împiedicat pe Ponta să câştige alegerile”, dezvăluia Vanghelie.

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a încercat, fără succes, să impună o dezbatere rapidă a proiectului lui Dragnea

Liberalii au reuşit să obţină o amânare a dezbaterii de o săptămână deoarece proiectul de lege a fost introdus neregulamentar pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a plenului.