Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum reușesc să supraviețuiască fixate de stânci sau în fermele marine? Răspunsurile sunt mai interesante decât ai crede.
Deși par niște animale foarte simple, stridiile au un sistem circulator și chiar o inimă. Totuși, acesta funcționează foarte diferit față de cel al oamenilor sau al altor mamifere.
Au sau nu au sânge?
Răspunsul este da, dar nu în forma pe care o cunoaștem noi.
Stridiile nu au sânge roșu. În schimb, prin corpul lor circulă un lichid numit hemolimfă, care îndeplinește aproape aceleași roluri ca sângele uman.
Hemolimfa transportă:
- oxigen;
- substanțe nutritive;
- produșii rezultați în urma metabolismului;
- celulele care apără organismul de infecții.
Cu alte cuvinte, pentru stridii hemolimfa este echivalentul sângelui nostru.
De ce sângele stridiilor nu este roșu?
La oameni și la majoritatea mamiferelor, culoarea roșie a sângelui este dată de hemoglobină, o proteină care conține fier și transportă oxigenul.
La stridii, lucrurile stau diferit. Ele folosesc o altă proteină, numită hemocianină, care conține cupru, nu fier.
Acesta este motivul pentru care hemolimfa este aproape transparentă atunci când conține puțin oxigen și capătă o nuanță discretă de albastru-verzui după oxigenare. Același tip de pigment respirator este întâlnit și la alte viețuitoare marine, precum caracatițele, calmarii și unele specii de crabi.
Stridiile au inimă?
Da.
Chiar dacă nu seamănă deloc cu inima unui om, stridia are o inimă funcțională. Este alcătuită din trei camere: două atrii și un ventricul.
Inima pompează hemolimfa în întregul corp și o trimite spre branhii, unde se încarcă din nou cu oxigen, scrie biologyinsights.com
Cum circulă „sângele” prin corp?
Aici apare una dintre cele mai mari diferențe. Oamenii au un sistem circulator închis, în care sângele circulă prin artere, vene și vase capilare.
Stridiile folosesc un sistem circulator deschis.
Asta înseamnă că hemolimfa nu circulă permanent prin vase de sânge, ci este pompată în cavități interne, unde intră în contact direct cu organele.
După ce livrează oxigenul și substanțele nutritive, lichidul ajunge la branhii, unde elimină dioxidul de carbon și se încarcă din nou cu oxigen.
Procesul se repetă continuu.
De ce funcționează acest sistem?
Pentru că stridiile duc o viață foarte diferită de a noastră. Ele nu aleargă, nu vânează și nu consumă multă energie.
De cele mai multe ori rămân fixate într-un singur loc, unde filtrează apa pentru a se hrăni cu microorganisme și particule organice.
Din acest motiv, organismul lor nu are nevoie de un sistem circulator rapid și complex, ca al mamiferelor.
Au și sistem imunitar?
Da. În hemolimfă există celule speciale, numite hemocite, care joacă rolul "soldaților" organismului.
Acestea:
- atacă bacteriile și virusurile;
- contribuie la vindecarea rănilor;
- elimină particulele străine;
- ajută la digestie.
Practic, ele reprezintă principala linie de apărare a stridiilor împotriva bolilor.
De ce sunt atât de importante stridiile?
Pe lângă faptul că sunt considerate o delicatesă în multe țări, stridiile au și un rol esențial în ecosistemele marine.
Un singur exemplar adult poate filtra zeci de litri de apă pe zi, eliminând particulele în suspensie și contribuind la menținerea calității apei.
Recifele de stridii oferă, de asemenea, adăpost pentru numeroase specii de pești și nevertebrate și contribuie la protejarea coastelor împotriva eroziunii.
Curiozități despre stridii
- Nu au sânge roșu, ci hemolimfă.
- „Sângele” lor poate avea o nuanță albastru-verzuie datorită cuprului.
- Au o inimă cu trei camere.
- Respiră prin branhii.
- Pot filtra zeci de litri de apă într-o singură zi.
- Majoritatea vieții și-o petrec fixate într-un singur loc.
Deși la prima vedere par organisme foarte simple, stridiile au un sistem circulator bine adaptat modului lor de viață. Nu au sânge roșu ca oamenii, ci hemolimfă bogată în hemocianină, o proteină pe bază de cupru care transportă oxigenul. Iar faptul că au o inimă și un sistem circulator propriu este încă o dovadă că natura găsește soluții foarte diferite pentru aceeași problemă: cum să transporte oxigenul și substanțele nutritive în întregul organism.
Citește și: Setea AI-ului: cum bea inteligența artificială apa orașelor. Centrele de date, riscuri și beneficii
Citește pe Antena3.ro
