Atăt votul uninominal propus de Băsescu, căt şi cel promovat de Tăriceanu au avantaje şi dezavantaje. Jurnalul Naţional prezintă o analiză comparativă a celor două variante.Â
Atăt votul uninominal propus de Băsescu, căt şi cel promovat de Tăriceanu au avantaje şi dezavantaje. Primul aduce majorităţi stabile şi eficiente, dar nu asigură o reprezentare corectă a opţiunilor electoratului, al doilea conduce la o reprezentare mai justă, dar inseamnă şi parlamentari aleşi pe o listă, precum şi majorităţi mai fragile.
Intr-o analiză realizată pentru Jurnalul Naţional, profesorul in ştiinţe politice, Alexandru Radu, arată că propunerea preşedintelui Traian Băsescu (sistem majoritar cu două tururi) şi proiectul premierului Călin Popescu (sistem proporţional) sunt "complementare", pentru că ambele se bazează pe votul uninominal, insă diferenţa este dată de faptul că prima combină uninominalul cu sitemul majoritar, iar a doua cu reprezentarea proporţională. In opinia profesorului, ambele sisteme au avantaje şi dezavantaje clare: varianta Băsescu "generează majorităţi parlamentare şi guvernamentale solide şi stabile", dar "iroseşte voturile cetăţenilor, neasigurănd o corectă reprezentare pentru opţiunile cetăţenilor" şi permiţănd accesul in Parlament doar a două-trei partide, in timp ce varianta Tăriceanu "asigură o reprezentare mai justă pentru opţiunile cetăţenilor", dar "se formează majorităţi parlamentare şi guvernamentale fabricate". "Nici unul nu este mai bun decăt celălalt sau ambele sunt la fel de bune", defineşte cele două sisteme prof. Radu, precizănd că, de pildă, in Marea Britanie, sistemul majoritar este unul foarte bun, insă acelaşi sistem s-a dovedit defectuos in India. El consideră că "nu există un sistem perfect, există sisteme adaptate cerinţelor societăţii, care se pliază pe aceste cerinţe" şi a arătat că la noi nu a existat o dezbatere serioasă privind tipul de sistem care s-ar potrivi societăţii noastre. "La referendumul de duminică, cetăţenii vor da un vot politic. Ei vor vota pro sau contra Băsescu, pro sau contra Tăriceanu", a spus prof. Radu.
DUR/DILUAT. O comparaţie intre varianta Băsescu şi cea a lui Tăriceanu a fost realizată şi de un grup de cercetători de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, in colaborare cu HotNews.ro. Studiul elaborat de aceştia relevă că propunerea şefului statului este una "dură", similară cu alegerea primarilor, in timp ce proiectul lui Tăriceanu este "o variantă mai diluată", care păstrează reţeta listei existentă in sistemul actual. "Varianta propusă de preşedintele Băsescu se vrea o variantă dură. Dacă va fi aplicată, va permite intrarea in Parlament a cel mult trei partide", se arată in studiu, precizăndu-se că aceasta nu pune accentul pe reprezentarea populaţiei. In cazul acestui sistem, pentru a fi declarat căştigător, un candidat trebuie să obţină o majoritate absolută in primul tur de scrutin, iar dacă nu o obţine, se va organiza un al doilea tur intre primii doi clasaţi. Căştigător va fi cel care adună cele mai multe voturi in urma celui de-al doilea tur, ceea ce inseamnă că vom avea circumscripţii electorale uninominale, adică cu un singur mandat de deputat sau senator. In ceea ce priveşte varianta Tăriceanu, autorii studiului susţin că aceasta se vrea un sistem uninominal cu compensare pe liste şi care are ca pion principal un singur tur de scrutin. "Ceea ce propune acest sistem este ca jumătate din mandate să se distribuie in mod direct la nivelul circumscripţiilor uninominale, iar celelalte mandate să fie repartizate la nivelul circumscripţiei electorale. Ceea ce se urmăreşte, de fapt, este asigurarea unei relaţii proporţionale intre suportul electoral de care beneficiază un partid la nivel de circumscripţie şi numărul de mandate care ii revin din circumscripţia respectivă", se precizează in studiu. Potrivit acestuia, alegătorul va avea tot un vot pe care il va da doar candidatului care participă individual la alegeri, lista de partid nu este votată, aceasta fiind "şi dezavantajul major al sistemului. Este chiar neconstituţional să ajungă in Parlament o persoană de pe o listă pe care nu o votezi".
DICTATURI. Conform studiului, sistemul promovat de Băsescu este practicat in momentul de faţă in 19 ţări pentru alegeri legislative, fiind identic cu cel din Franţa (pentru alegerea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului francez). Diferenţa este că, dacă Băsescu susţine că in turul al doilea ar urma să intre primii doi clasaţi, la francezi, in acest tur secund, pot participa toţi candidaţii care au obţinut cel puţin 12,5% din voturile alegătorilor inscrişi pe listele electorale. Ţări unde se mai aplică sistemul susţinut de Băsescu sunt Bahrein, Belarus, Republica Centrafricană, Congo Brazzaville, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Gabon, Haiti, Iran, Kirgizstan, Mali, Mauritania, Mongolia, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam, multe dintre acestea fiind regimuri autoritare. Căt priveşte sistemul promovat de Tăriceanu, acesta este foarte asemănător cu cel din Germania, dar nu identic.
Intr-o analiză realizată pentru Jurnalul Naţional, profesorul in ştiinţe politice, Alexandru Radu, arată că propunerea preşedintelui Traian Băsescu (sistem majoritar cu două tururi) şi proiectul premierului Călin Popescu (sistem proporţional) sunt "complementare", pentru că ambele se bazează pe votul uninominal, insă diferenţa este dată de faptul că prima combină uninominalul cu sitemul majoritar, iar a doua cu reprezentarea proporţională. In opinia profesorului, ambele sisteme au avantaje şi dezavantaje clare: varianta Băsescu "generează majorităţi parlamentare şi guvernamentale solide şi stabile", dar "iroseşte voturile cetăţenilor, neasigurănd o corectă reprezentare pentru opţiunile cetăţenilor" şi permiţănd accesul in Parlament doar a două-trei partide, in timp ce varianta Tăriceanu "asigură o reprezentare mai justă pentru opţiunile cetăţenilor", dar "se formează majorităţi parlamentare şi guvernamentale fabricate". "Nici unul nu este mai bun decăt celălalt sau ambele sunt la fel de bune", defineşte cele două sisteme prof. Radu, precizănd că, de pildă, in Marea Britanie, sistemul majoritar este unul foarte bun, insă acelaşi sistem s-a dovedit defectuos in India. El consideră că "nu există un sistem perfect, există sisteme adaptate cerinţelor societăţii, care se pliază pe aceste cerinţe" şi a arătat că la noi nu a existat o dezbatere serioasă privind tipul de sistem care s-ar potrivi societăţii noastre. "La referendumul de duminică, cetăţenii vor da un vot politic. Ei vor vota pro sau contra Băsescu, pro sau contra Tăriceanu", a spus prof. Radu.
DUR/DILUAT. O comparaţie intre varianta Băsescu şi cea a lui Tăriceanu a fost realizată şi de un grup de cercetători de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, in colaborare cu HotNews.ro. Studiul elaborat de aceştia relevă că propunerea şefului statului este una "dură", similară cu alegerea primarilor, in timp ce proiectul lui Tăriceanu este "o variantă mai diluată", care păstrează reţeta listei existentă in sistemul actual. "Varianta propusă de preşedintele Băsescu se vrea o variantă dură. Dacă va fi aplicată, va permite intrarea in Parlament a cel mult trei partide", se arată in studiu, precizăndu-se că aceasta nu pune accentul pe reprezentarea populaţiei. In cazul acestui sistem, pentru a fi declarat căştigător, un candidat trebuie să obţină o majoritate absolută in primul tur de scrutin, iar dacă nu o obţine, se va organiza un al doilea tur intre primii doi clasaţi. Căştigător va fi cel care adună cele mai multe voturi in urma celui de-al doilea tur, ceea ce inseamnă că vom avea circumscripţii electorale uninominale, adică cu un singur mandat de deputat sau senator. In ceea ce priveşte varianta Tăriceanu, autorii studiului susţin că aceasta se vrea un sistem uninominal cu compensare pe liste şi care are ca pion principal un singur tur de scrutin. "Ceea ce propune acest sistem este ca jumătate din mandate să se distribuie in mod direct la nivelul circumscripţiilor uninominale, iar celelalte mandate să fie repartizate la nivelul circumscripţiei electorale. Ceea ce se urmăreşte, de fapt, este asigurarea unei relaţii proporţionale intre suportul electoral de care beneficiază un partid la nivel de circumscripţie şi numărul de mandate care ii revin din circumscripţia respectivă", se precizează in studiu. Potrivit acestuia, alegătorul va avea tot un vot pe care il va da doar candidatului care participă individual la alegeri, lista de partid nu este votată, aceasta fiind "şi dezavantajul major al sistemului. Este chiar neconstituţional să ajungă in Parlament o persoană de pe o listă pe care nu o votezi".
DICTATURI. Conform studiului, sistemul promovat de Băsescu este practicat in momentul de faţă in 19 ţări pentru alegeri legislative, fiind identic cu cel din Franţa (pentru alegerea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului francez). Diferenţa este că, dacă Băsescu susţine că in turul al doilea ar urma să intre primii doi clasaţi, la francezi, in acest tur secund, pot participa toţi candidaţii care au obţinut cel puţin 12,5% din voturile alegătorilor inscrişi pe listele electorale. Ţări unde se mai aplică sistemul susţinut de Băsescu sunt Bahrein, Belarus, Republica Centrafricană, Congo Brazzaville, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Gabon, Haiti, Iran, Kirgizstan, Mali, Mauritania, Mongolia, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam, multe dintre acestea fiind regimuri autoritare. Căt priveşte sistemul promovat de Tăriceanu, acesta este foarte asemănător cu cel din Germania, dar nu identic.
Propunerea preşedintelui
Avantaje
Dezavantaje
- Sistemul majoritar generează majorităţi parlamentare şi guvernamentale stabile, solide şi se bazează pe principiul eficienţei in guvernare şi al controlului exercitat de cetăţeni.
- Aleşii sunt mai responsabili, partidele au mai puţin control in teritoriu, răspunderea aparţine unei persoane şi nu unui partid.
- Partidele sunt determinate să atragă printre membrii lor persoane care au o bună reputaţie in răndul populaţiei.
Dezavantaje
- Nu asigură o corectă reprezentare a opţiunilor electoratului, fiind excluse pe termen lung de la reprezentare clase sociale şi etnice sau preferinţe politice noi.
- Cetăţenii care susţin partide mai mici se simt descurajaţi in a crede că votul lor contează.
- Două, maxim, trei partide relevante ar putea intra in Parlament.
- Acest sistem produce majorităţi manufacturate, adică va exista o diferenţă intre rezultatul votului şi distribuirea mandatelor. Astfel, un partid care are 42% susţinere populară va avea cam peste 50% din mandatele de parlamentar. De aceea, sistemul favorizează partidele mari.
Proiectul premierului
Avantaje
Dezavantaje
- Asigură o reprezentare mai bună şi justă a opţiunilor electoratului.
- Susţine partidele mai mici ori partidele cu o dispersie mare a voturilor, deşi procedura de distribuire a voturilor pe liste (in cele 3 etape) este extrem de complicată.
Dezavantaje
- Se formează majorităţi parlamentare şi guvernamentale mai fragile.
- In Parlament ajung şi candidaţi de pe o listă care nu este votată de alegători, deci nu există un vot direct in cazul acestora şi, de aici, lipsa de responsabilitate a aleşilor faţă de cei pe care ii reprezintă.
- Nu elimină in intregime controlul şefilor de partide asupra oamenilor trimişi in Parlament.
- O parte dintre parlamentari vor acţiona mai departe fără teama sancţionării directe din partea alegătorilor.
- Metoda de redistribuire a voturilor este complicată, şi intreg sistemul este mai greu de asimilat de către alegători.
- Este foarte posibil ca primii doi competitori din colegiile electorale să intre in Parlament, iar cetăţenii să nu mai inţeleagă nimic.
Citește pe Antena3.ro