Ce scoruri ar ieși la alegerile de duminica viitoare

Rezultatul alegerilor europarlamentare din luna mai, dar și deznodământul alegerilor prezidențiale de duminica trecută justifică pe deplin interesul președintelui Klaus Iohannis și al PNL de a forța organizarea unor alegeri parlamentare anticipate. Elocvent în acest sens este mai ales rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale, acolo unde, în fapt, s-a acordat un vot politic, pe partide, în timp ce, în al doilea tur, votul a fost mai mult pentru sau împotriva unui candidat persoană fizică. Dacă în perioada imediat următoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PNL ar obţine peste 37 la sută din sufragii, iar PSD, doar 26,2 la sută, conform acestor estimări, ceea ce ar inversa aritmetica parlamentară existentă în acest moment.

Estimare: PNL ar lua 37 la sută din voturi, dacă s-ar organiza alegeri parlamentare înainte de termen

Trendul descendent al intenției de vot pentru PSD, cunoscut în luna mai, dar și în luna noiembrie a acestui an, arată că, dacă s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate, cât mai curând, noul Legislativ ar fi controlat de Partidul Național Liberal. Analiza pleacă de la rezultatele alegerilor europarlamentare din luna mai, când PNL a obținut 2.449.068 de voturi, în timp ce adversarii de la PSD, doar 2.028.236 voturi, la mică distanță în fața USR, cu 2.040.765 de voturi.

În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, din data de 10 noiembrie, candidatul PNL a obținut 3.485.292 de voturi, în timp ce reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, a primit 2.051.725 de voturi. USR, prin Dan Barna, a fost creditat cu 1.384.450 de voturi, mult în scădere față de scorul obţinut de partid la alegerile europarlamentare.

Care ar fi ierarhia la zi

Un alt amănunt interesant are legătură cu UDMR, care, în luna mai, a obținut 476.777 de voturi, în timp ce candidatul minorității maghiare, Kelemen Hunor, a fost votat, în primul tur al alegerilor prezidențiale, de doar 375.014 alegători. Rezultă, astfel, o diferență de 119.763 de voturi care, conform analiștilor politici, s-ar fi transferat către candidatul Klaus Iohannis.

Citește pe Antena3.ro

De câte salarii lunare ai nevoie pentru a cumpăra o casă în Europa, în funcție de țară

Conform acestei analize, rezultă că, dacă în perioada imediat următoare s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate, la care participarea ar fi asemănătoare cu cele de la alegerile europarlamentare sau din primul tur de scrutin al prezidențialelor (9 milioane de persoane), PNL ar obține aproximativ 3,36 milioane de voturi (37,3%), în timp ce PSD s-ar clasa pe poziția a doua, cu 2,36 milioane de voturi (26,2%), în creștere cu 15 procente. USR și-ar menține scorul din primul tur al prezidențialelor obținut de Dan Barna, de 1.384.450 de voturi (15,3%).

PMP și UDMR, la limită

Aceeași estimare arată că PMP ar reuși să-și mențină scorul obținut de Theodor Paleologu în primul tur, în creștere ușoară față de scorul de la europarlamentare, respectiv de 527.098 de voturi, ceea ce ar însemna, în eventualitatea alegerilor anticipate, un scor de 5,8 la sută. UDMR ar recupera diferența de 119.000 de voturi pierdute în primul tur și și-ar conserva scorul de la europarlamentare, de 476.777 de voturi, rezultând un procent de 5,3 la sută. Astfel, ambele formațiuni ar trece pragul electoral și ar accede în noul Legislativ, dacă ar fi organizate alegeri parlamentare anticipate.

ALDE și Pro România ar avea probleme cu pragul electoral

Dacă pentru PMP și UDMR alegerile înainte de termen ar putea fi trecute la limită, nu același lucru s-ar putea spune despre ALDE și Pro România. Partidul lui Victor Ponta ar da „piept” pentru prima dată într-un scrutin legislativ național, existând cel puțin două estimări în intenția de vot pentru această formațiune politică. la alegerile europarlamentare, Pro România a obținut 583.916 voturi. Iar în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, alături de ALDE, l-a susținut pe candidatul independent Mircea diaconu, acesta fiind votat de 815.201 persoane. Ponderea acestor voturi ar fi de 55% din partea alegătorilor Pro România, iar 45% din partea alegătorilor ALDE. Ceea ce înseamnă că, în cifre, Pro România a obținut, în 10 noiembrie, 448.461 de voturi, în timp ce ALDE, doar 366.840 de voturi. Specialiștii vorbesc despre un trend descendent în intenția de vot de 7 procente pentru partidul lui Victor Ponta și de 8 procente în intenția de vot pentru partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. diferența s-ar transfera către PSD. Astfel încât dacă în perioada imediat următoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, Pro România ar obține un scor de 4,6%, iar ALDE, de 3,75%. În 2016, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, proaspăt înființat, care anunțase o alianță politică în vederea guvernării cu PSD, a obținut 423.728 de voturi, reușind, un scor de peste 6 procente. Având în vedere faptul că, în ultimele luni, ALDE a inițiat o politică de sprijin a demersurilor lui Klaus Iohannis de răsturnare a guvernului PSD, dar și de instalare a guvernului PNL, este de prevăzut că o parte din electoratul acestei formațiuni politice se va reorienta la următoarele alegeri parlamentare.