Falimentul regimului Băsescu – Tăriceanu

Suspendarea şedinţei de ieri a CSAT de preşedintele României demonstrează ­falimentul regimului Băsescu – Tăriceanu, al cărui conflict intern aruncă în aer principala instituţie a siguranţei naţionale. Acuzele reciproce de corupţie şi trădare difuzate către populaţie au un efect devastator pentru credibilitatea instituţiilor statului tocmai acum, când criza financiară mondială caută culcuş la Bucureşti.

MECIUL BĂSESCU – TĂRICEANU A BLOCAT CSAT ● Război în Consiliul Suprem de Apărare

Preşedintele Traian Băsescu a suspendat ieri şedinţa CSAT, acuzând Guvernul că a încercat să facă o "descărcare de gestiune" care să primească girul CSAT. Ministerul de Interne a fost principalul vizat pentru achiziţii de autoturisme şi de echipamente la preţuri suspecte. În replică, Tăriceanu dezvăluie un aspect care va răsuna grav dincolo de graniţe: preşedintele ar fi reproşat slaba dotare a Armatei pentru că ar "favoriza Rusia".
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat ieri pentru ora 14:00, a fost suspendată de preşedintele Traian Băsescu la scurtă vreme de la începere, şi ea cu întârziere, întrucât premierul Tăriceanu, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, şi cel de Interne, Cristian David, au sosit la Palatul Cotroceni cu peste 20 de minute peste ora 14:00.
Într-o declaraţie de presă susţinută la ora 16:00, preşedintele avea să se explice: CSAT a fost suspendat pentru că Guvernul a încercat "o descărcare de gestiune" care să primească girul CSAT.


MIRA, ameninţat cu Parchetul
"Ministerele au transmis foarte multe materiale de analiză, care nu necesitau o hotărâre a CSAT. Privind atent aceste materiale, fie că se refereau la MIRA, la Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice, fie că se refereau la MApN, de fapt erau nişte materiale care s-ar fi vrut validate în CSAT pentru a masca neîndeplinirea programelor de modernizare a structurilor care aveau obligaţia să facă acest lucru. De aceea am considerat că aceste documente nu au ce să caute în CSAT şi că de fapt s-a dorit o şedinţă CSAT de descărcare de gestiune fără prea multe explicaţii din punct de vedere al siguranţei naţionale, lucru pe care nu l-am putut accepta", a declarat Traian Băsescu. Preşedintele a acuzat explicit Ministerul de Interne pentru 29 de contracte semnate zilele acestea pentru achiziţia a circa 2.136 de automobile, arătând că, deşi în documentele trimise CSAT nu erau trecute şi preţurile, a "dorit să se informeze" şi a avut "oarecare surprize", constatând că "s-au semnat contracte pentru achiziţionarea a 392 de autoturisme Logan la preţ de 11.700 de euro maşina, pentru care s-au contractat echipamente în valoare de 45.000 de euro, deci de vreo trei ori mai scumpe echipamentele pentru maşinile de patrulare decât însăşi maşina". "Sunt şi alte situaţii în care, pe maşini BMW sau pe alte maşini, se montează echipamente, tot pentru patrulare, de către Poliţia Rutieră, echipamente de peste 60.000 de euro pe fiecare maşină(...) Diferenţa de preţ între maşină şi dotarea de pe ea poate fi un lucru logic, poate fi un lucru extrem de dificil de explicat", a arătat şeful statului, anunţând că "refuză să patroneze o descărcare de gestiune a responsabililor pe diverse ministere", drept pentru care documentele nu au fost aprobate.

Aceeaşi soartă a avut-o şi o "prezentare cu privire la implementarea programului pentru ca România să poată să intre în Spaţiul Schengen", întrucât, din informaţiile deţinute de preşedinte, e vorba de "cheltuirea banilor pentru implementarea fazei întâi, care trebuie să se termine la anul, 31.12.2009". "Faza întâi are alocaţi circa 240 de milioane de euro, din câte ştiu banii s-au cheltuit şi nu există nici o evoluţie în sistemul de montare şi de punere în funcţiune a echipamentelor la frontierele României, la frontierele care trebuiesc asigurate prin acest program sau în sistemul informatic. Se pare că mare parte din bani au fost utilizaţi începând cu anul 2007 pentru studii, şi nu pentru echipamente pe un sistem care era configurat deja", a acuzat şeful statului, anunţând că va sesiza "instituţiile statului pentru o analiză foarte serioasă" şi cu privire la autoturismele Poliţiei şi cu privire la echipamentele pentru frontieră. 

Are sau nu are bani Guvernul?

"Văzând că s-au semnat zilele acestea contracte pentru 2.136 de automobile cu nişte dotări atât de scumpe, în măsura în care ele sunt, într-adevăr, atât de scumpe, te întrebi când are şi când nu are bani Guvernul?", a fost punctul final al declaraţiei lui Traian Băsescu.

La începutul acesteia îi reproşase oricum ministrului Vosganian că i-a adus direct în şedinţă proiecţia bugetelor pentru instituţile de siguranţă naţională – SRI, SIE, STS – în loc să fie trimise cu suficient timp înainte, sub semnătura premierului, astfel încât "doar unul-doi avizaţi să ştie despre ce este vorba, iar ceilalţi să adopte măsuri în necunoştinţă de cauză".

Tăriceanu strigă "trădare"!

În mai puţin de o jumătate de oră după ce şeful statului şi-a încheiat declaraţia de presă, premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a aşezat şi el la tribuna sălii de conferinţă de la el "de acasă", adică de la Palatul Victoria, pentru a-l completa pe preşedinte în ceea ce priveşte discuţia din CSAT. Preşedintele a spus, în scurta şedinţă a CSAT, că fondurile insuficiente pentru dotarea armatei "servesc interesele Rusiei", afirmaţie la care premierul s-a declarat "şocat".

După ce i-a trecut şocul, premierul a justificat şi el în faţa camerelor de luat vederi alocaţiile bugetare şi a relatat interesul şefului statului pentru relaţia cu Rusia. "Aş vrea să fac referire la un alt subiect la care preşedintele a făcut vorbire într-o manieră pe care eu aş numi-o aiuritoare, spunând că alocaţiile făcute pentru înzestrarea armatei au fost insuficiente şi, în acest fel, se servesc interesele Rusiei. Acest lucru a uitat să-l spună la conferinţa de presă. Este lucrul care pe noi toţi ne-a şocat şi ne-a surprins", a declarat Tăriceanu.

Premierul a susţinut şi el că bugetul a fost orientat către asigurarea securităţii naţionale, adică domeniile educaţiei, sănătăţii, securităţii alimentare, fără să fie investite fonduri "în echipamente care ruginesc şi se demodează". "Din câte ştiu, România nu este ameninţată astăzi de nimeni, nu este în stare de conflict cu nici o ţară dimprejur, am reuşit să avem relaţii care să ne aducă în situaţie de normalitate. În plus, suntem membri ai UE şi ai NATO şi beneficiem de aceste elemente de securitate colectivă şi, ca atare, a fâlfâi aşa undeva pericole de acest gen nu face decât să ne aducă aminte de sistemul de propagandă din perioada comunistă, când totdeauna se căuta un duşman", a afirmat premierul. El a mai spus că, dacă va avea de ales între a cheltui bani pentru oameni sau a cheltui bani pentru tancuri, va alege prima opţiune.

Nu mai urcă în avion cu Băsescu

Semn că relaţia dintre preşedinte şi premier a revenit la conflictul tradiţional, Tăriceanu l-a acuzat pe şeful statului că prin suspendarea şedinţei CSAT şi declaraţiile acuzatoare nu face altceva decât un joc politicianist. "Impresia mea şi a colegilor mei a fost că mai degrabă asistăm la un joc politicianist, în care preşedintele ţării nu face decât să se comporte ca un lider al unui partid politic, şi ştiţi la care mă refer, şi foloseşte două instituţii, Preşedinţia şi CSAT, pentru a crea un subiect artificial în preajma campaniei electorale, atacând într-o manieră pe care o consider lipsită de orice fundament doi dintre miniştrii Cabinetului", a acuzat şi Tăriceanu.

Dacă ieri cei doi s-au porcăit faţă-n faţă la tv, mâine ar trebui să stea unul lângă altul la Consiliul European de la Bruxelles. Însă Tăriceanu a refuzat să mai plece cu acelaşi avion cu şeful statului, aşa cum au făcut şi la precedenta şedinţă de Consiliu, din luna august. Deşi se stabilise să călătorească împreună, premierul va pleca separat.

După Tăriceanu, la tribuna Guvernului a venit ministrul Internelor, Cristian David, pentru a se justifica. El a spus că a avut "reţineri şi temeri" privind legalitatea achiziţiei de maşini de către Poliţia Română, iar raportul Corpului de Control va fi transmis DNA şi l-a acuzat pe preşedinte că nu a dorit un dialog, ci un monolog pe această temă.

Super – Logan de 71.000 de euro

Pe lista celor 2.136 de maşini achiziţionate de MIRA nu sunt doar Logan-uri, ci şi 29 de modele ale unor mărci diferite. Astfel, potrivit Agenţiei Newsin, este vorba de 392 de autospeciale de patrulare pentru Poliţia Rutieră, marca Dacia Logan, de 1,6, la care preţul fără dotări este de 11.769 de euro, iar cu dotări, de 47.720 de euro, ajunge la 70.968 pentru fiecare maşină. Urmează alte 449 de Dacia Logan pentru Poliţia Rurală, la un preţ de 12.404 euro, dar care, cu dotări de 30.494 de euro, ajung la 52.423 de euro pe bucată. Alte 301 de autolaboratoare criminalistice, la care dotările, de 56.841 de euro pe bucată, reprezintă de mai mult de cinci ori preţul de bază – de 11.117 euro/ bucată.

Un autolaborator criminalistic ajunge, aşadar, la 83.737 de euro. Dacă maşina poliţistului de patrulare este un Logan MCV 1,5 şi e "dotată"  cu o cuşcă pentru câini, costă 35.737 euro.

De la Logan la BMW: 34 de autospeciale de patrulare BMW 4x4, 330xd pentru Poliţia Rutieră, la care preţul de bază este 35.177,77 euro, dotările, de 60.857 de euro, cu un preţ final de 118.670,53 euro/ bucată. Pentru Poliţia Rurală, MIRA a contractat 300 de Subaru Forester, cu un preţ total de 45.001,94 euro, la care dotările sunt de 15.000 de euro pe bucată. Tot autoturisme BMW, dar X3, sunt achiziţionate şi pentru munca operativă, împreună cu Nissan Pathfinder XE. 163 de astfel de maşini de teren contra unui preţ de plecare de 30.000 de euro/ bucată, ajungând la 58.344 de euro/ buc cu dotări. Tot pentru munca operativă Poliţia Română a cumpărat 18 maşini BMW X3, de peste 60.000 de euro fiecare, 25 de Volkswagen Passat TDI, de 45.000 de euro/ buc, 13 Mazda 3, a câte 43.714 euro fiecare, peste 10.000 de euro fiind dotările. Pe listă mai figurează şi trei Opel Vectra, a câte 42.000 de euro fiecare, patru Opel Astra Eurotech, de 37.839 de euro/buc, şi două Honda CRV, a câte 53.443 de euro fiecare.

DNA îl face mincinos pe David

Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, apare de mincinos, după ce, aseară, DNA şi-a precizat poziţia oficială în scandalul achiziţionării maşinilor şi echipamentelor superscumpe de către IGPR.
După ce ministrul David a spus că a declanşat o anchetă internă la data de 22 septembrie pe acest subiect şi că rezultatele controlului au fost înaintate la DNA, procurorii anticorupţie ne-au precizat prin purtătorul de cuvânt că situaţia este cu totul alta. "Am văzut că ministrul David a spus că a trimis dosarul la noi, dar de fapt nu ne-a sesizat. Până la această oră nu am primit nici o sesizare nici de la ministrul de Interne, Cristian David, nici de la Ministerul Apărării", ne-a declarat Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.  (Violeta Fotache, Mara Răducanu)

Banii dascălilor

Dan Voiculescu: Declaraţiile preşedintelui arată clar că sunt bani pentru salariile profesorilor
Referindu-se la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, Dan Voiculescu a declarat că "cea mai importantă concluzie după declaraţiile lui Traian Băsescu este că există fonduri pentru mărirea salariilor profesorilor şi că Guvernul gestionează haotic şi iresponsabil bugetul ţării".
"Guvernul trebuie să anuleze achiziţiile de echipamente şi să folosească resursele pentru a ameliora de urgenţă veniturile profesorilor", a subliniat liderul conservator.  


Preşedintele fondator al PC a declarat că acuzaţiile şefului statului trebuie privite cu toată rezerva, având în vedere că au un "evident caracter electoral".
"Se pare că avem un nou scandal în Alianţa DA, un scandal între doi, aşa zişi oameni politici, lipsiţi de orice responsabilitate. Pe de o parte, preşedintele, care aruncă ca de obicei acuzaţii de corupţie exact înainte de campania electorală, iar pe de altă parte Guvernul, care îşi calculează haotic alocările bugetare şi taie de acolo de unde trebuie - de la profesori ca să adauge acolo unde nu este necesar – la maşinile poliţiei. De fapt, ce s-a întâmplat astăzi este expresia clară a celor patru ani de guvernare ai Alianţei DA: scandal şi incompetenţă", a precizat Dan Voiculescu.

Acuzaţiile preşedintelui Ministerele au trimis materiale care nu necesitau validarea CSAT pentru că s-a dorit o descărcare de gestiune fără prea multe explicaţii din punct de vedere al siguranţei naţionale MIRA a încheiat 29 de contracte pentru achiziţionarea a 2.136 de automobile, din care 392 de autoturisme Logan, la 11.700 de euro maşina, la care se adaugă echipamente de 45.000 de euro Preşedintele va sesiza instituţiile statului pentru o analiză foarte serioasă cu privire şi la cele două programe de achiziţii

Replica Guvernului Preşedintele se comportă ca un preşedinte al unui partid politic; foloseşte Preşedinţia şi CSAT pentru a crea un subiect artificial în preajma campaniei electorale. Într-o manieră aiuritoare, preşedintele a acuzat alocaţiile insuficiente pentru înzestrarea armatei care, în acest fel, servesc interesele Rusiei, lucrul care pe noi toţi ne-a şocat. Fâlfâirea, undeva, a unor pericole de acest gen nu face decât să-mi aducă aminte de sistemul de propagandă din pe­rioada comunistă, când totdeauna se căuta un duşman.