Cele trei legi care pun întreaga populație sub lupa autorităților

De la legea securității cibernetice, care permite serviciilor secrete să aibă acces, fără mandat, în orice sistem informatic, la legea privind mobilitatea urbană - care vizează, explicit, accesul din ce în ce mai greoi, în viitorul apropiat, la independența conferită de autoturismul personal -, până la eliminarea banilor cash din circuitul economic, toate aceste noi reguli fac obiectul dezbaterilor parlamentare. Cea mai recentă astfel de propunere legislativă se află pe masa Camerei Deputaților, după ce a trecut, cu brio, de Senat și vizează încasarea drepturilor salariale, a indemnizațiilor sociale și a pensiilor de stat exclusiv prin mijloace electronice de plată. Banii lichizi ar putea ajunge doar în mâna celor care lucrează în structurile speciale de informații ale statului, dar asta numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Guvernul și Parlamentul României dau senzația că se află într-o cursă contra-cronometru pentru bifarea tuturor punctelor de pe o agendă ce, până acum, era catalogată drept o teorie a conspirației. Un astfel de exemplu de punctaj face obiectul unui proiect de lege ce urmează să intre la vot final în Camera Deputaților și care se numește „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii incluziunii financiare”.

În forma inițială, proiectul viza, printre altele, că „plățile de natură salarială plătite de angajator, pensiile, indemnizațiile și alocațiile de asistență socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii sau de la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor Capitalei, județelor și municipiului București se efectuează prin mijloace de plată fără numerar”. În comisia raportoare de la Senat, un amendament a eliminat de pe această listă plata pensiilor doar în numerar.

Apoi, în varianta inițială se mai preciza că „prin excepție, consumatorul vulnerabil (…) poate solicita și plata prin numerar a acestor drepturi”. Această excepție a fost modificată, de asemenea, prin amendament la Senat, unde s-a instituit faptul că „prin excepție, beneficiarii de pensii pot primi plata în numerar a pensiilor, iar consumatorul vulnerabil poate solicita și plata în numerar”. Tot la Senat, s-a completat cu un alt amendament, conform căruia doar Trezoreria Statului este autorizată să efectueze operațiuni cu numerar.

Senatul a trecut propunerea, fără nicio emoție

Ei, bine, legea a trecut de Senatul României, aproape insesizabil, la data de 21 decembrie 2022, după ce, în prealabil, Comisia pentru Buget a Senatului a adoptat, în 19 decembrie 2022, un raport favorabil. Deși actul normativ în discuție are doi inițiatori - deputatul PNL George Cristian Tuță și senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, pe lista de semnături de susținere apar numele a nu mai puțin de 102 senatori și deputați, dintre care doi neafiliați, 16 de la PSD, 66 de la PNL, 8 de la USR, 1 de la UDMR și 10 parlamentari ai Grupului Minorităților Naționale.

Rând pe rând, legea a trecut pe la comisiile avizatoare. Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au dat avize favorabile. Banca Națională a României a transmis că nu este de acord cu excluderea consumatorului vulnerabil de la obligația de a încasa drepturile din salarii sau din pensii prin intermediul unui card bancar, iar Consiliul Concurenței a transmis că nu este treaba lui să se pronunțe cu privire la o astfel de lege. În schimb, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a remis un aviz în care arată că nu susține un astfel de proiect de lege.

În 21 decembrie 2022, legea a trecut de Plenul Senatului, cu 93 de voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și patru abțineri.

Pretextul inițiatorilor: „Incluziunea financiară”

În expunerea de motive care stă la baza acestui proiect de lege, inițiatorii scriu: „crearea unui cont de bază pentru fiecare cetățean va îmbunătăți relația acestuia cu statul” și „există necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a spori incluziunea financiară și pentru a-i ajuta pe membrii vulnerabili ai societății în ceea ce privește îndatorarea excesivă”.

Parlamentarii în cauză mai susțin că „în vederea eficientizării relației dintre cetățean și stat, plățile de natură salarială și prestațiile sociale se vor efectua prin mijloace de plată fără numerar”, iar prin aceste modificări, „va crește gradul de colectare la bugetul statului” și „se va diminua tentația corupției în rândul funcționarilor”.

Inițiatorii explică faptul că „de la 1 ianuarie 2026, instituțiile publice au obligația să asigure încasările în numerar doar prin CEC, prin Poșta Română sau prin intermediul altor instituții de credit și prin servicii autonome ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote și monede, cu condiția asigurării fondurilor necesare achitării comisioanelor stabilite prin efectele acestor operațiuni”. De asemenea, proiectul mai vizează și că „pentru comercianții care operează pe teritoriul României (adică oricine vinde orice - n.red.) se instituie obligația de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar.

La Cameră, lucrurile stau puțin mai… rău

După ce proiectul a trecut de Senat, legea a ajuns la Camera Deputaților. Aici, chestiunea a ajuns pe masa Comisiilor pentru Egalitate de Șanse, pentru Tehnologia Informației și pentru Politică Economică, toate emițând avize favorabile. Doar Comisia pentru Muncă a exprimat un aviz negativ.

În Comisia pentru Buget însă, mai multe amendamente aprobate la Senat au fost eliminate, fiind introduse, totodată, noi reglementări. Spre exemplu, „plata veniturilor de natură salarială, asimilate salariilor și a beneficiilor de asistență socială se efectuează prin mijloace de plată fără numerar”. Adică o definiție clară - fără cash!

„Prin excepție, comerciantul vulnerabil și personalul din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională pot primi, la cerere, în numerar drepturile care li se cuvin, potrivit prevederilor legale în vigoare”. Însă nici măcar aceștia oricum, deoarece „categoriile de personal din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională care pot fi exceptate se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite”.

De asemenea, tot în raportul Comisiei pentru Buget de la Camera Deputaților a mai fost introdus un amendament, conform căruia „instituțiile publice pot opta pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetelor proprii să utilizeze exclusiv mijloace de plată fără numerar”.

Pentru că e scandal, se gândesc să mai „îndulcească” proiectul

Aceasta este forma legii, pe elementele analizate de „Jurnalul”, care se regăsește scrisă negru pe alb în baza de date a Camerei Deputaților - for decizional. Unul dintre inițiatori, deputatul PNL George Cristian Tuță, a precizat, săptămâna trecută, pentru publicația „Profit.ro”, că legea urmează să fie retrimisă comisiilor de specialitate, pentru adoptarea de noi amendamente care să înlocuiască obligativitatea angajatorilor de a plăti salariile exclusiv prin mijloace fără numerar cu un drept al salariatului de a opta, dacă dorește, să primească salariul pe card. Însă acestea sunt doar intenții exprimate. Legea se află în dezbatere exact în forma prin care numerarul este exclus din operațiunile financiare care se referă la plata salariilor și a altor drepturi bănești către populația civilă.

Big Brother informatic și transportul individual motorizat, care va deveni un lux

Proiectul de lege analizat mai sus demonstrează, fără urmă de îndoială, că, în România, există un curent politic și administrativ determinat să înlocuiască banii lichizi din economie cu plata exclusivă prin bancă și prin mijloace electronice. Iar o astfel de reglementare legală face parte din ceea ce adepții teoriei conspirației numesc doar un prim pas al controlului total la care populația urmează să fie supusă din partea statelor sau chiar a corporațiilor transnaționale.

Însă în România, nu doar acest punct al unei agende de acest gen pare să facă obiectul preocupărilor guvernanților. Recent, Guvernul a inițiat, iar Parlamentul a adoptat mai multe proiecte de acte normative controversate.

Unul dintre acestea este celebra lege „Big Brother”, mai exact Legea 58/2023, privind securitatea și apărarea cibernetică a României și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Legea este deja promulgată și, potrivit ei, persoanele fizice sau cele juridice de drept privat care dețin, administrează sau utilizează rețele și sisteme informatice sunt obligate, sub sancțiunea amenzii, să notifice Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică ori de câte ori constată un incident de securitate cibernetică.

Mai mult, actul normativ vizează că toate serviciile de informații, inclusiv SPP, au dreptul să ceară și să primească de la furnizorii de servicii tehnice de securitate date și informații despre clienții acestora.

Altă temă: mașina personală. Măsuri prohibitive

Tot în dezbaterea Parlamentului se mai află o lege, inițiată, de asemenea, de Guvernul României, prin care se urmărește, nici mai mult, nici mai puțin, decât limitarea locurilor de parcare, instituirea de zone în care accesul este interzis cu mașina și măsuri pe care autoritățile locale vor fi obligate să le ia pentru „limitarea utilizării autovehiculelor personale în interiorul orașelor”.

În acest proiect de lege se vorbește despre „planificarea și proiectarea pentru mobilitatea urbană durabilă”, care va avea în vedere mai mulți factori, printre care enumerăm doar trei: „prioritizarea transportului public”, „diminuarea zgomotului/poluării fonice” și „scăderea numărului de vehicule la 1.000 de locuitori”.

Bineînțeles, ca și în cazul legii privind plata cu bani cash, și în acest act normativ sunt exceptate de la regulile instituite vehiculele aparținând sistemului național de apărare, ordine publică, siguranță națională, poliție, pompieri, salvare și transportul public de persoane.