Fost judecător: Referendumul pe Justiție nu permite angajarea răspunderii Guvernului în acest domeniu

Angajarea răspunderii Guvernului Orban pe prorogarea intrării în vigoare a vechimii, de la doi la patru ani, în Institutul Național al Magistraturii este echivalentul emiterii unei ordonanțe de urgență care, în domeniul Justiției, nu mai poate fi emisă, după referendumul din 26 mai 2019. Fost judecător și membru al CSM, actualul avocat Adrian Toni Neacșu precizează că asumarea răspunderii Executivului pe unele legi este o măsură mult mai nedemocratică de legiferare, deoarece, dacă în cazul ordonanțelor, acestea pot fi, ulterior, amendate de Parlament, textele de lege adoptate prin asumare devin definitive.

„Atâția juriști în politică și nimeni nu observă că Referendumul pe justiție dacă a interzis legiferarea prin ordonanțe de urgență în domeniul justiției, cu atât mai mult a interzis legiferarea prin asumarea răspunderii Guvernului?”, scrie Adrian Toni Neacșu, pe contul său de socializare. Acesta subliniază că adoptarea legii prin asumarea răspunderii Guvernului este cea mai nedemocratică formă de legiferare, reprezentând nu o substituire temporară a competențelor suverane de legiferare ale Parlamentului, cum e cazul ordonanțelor de urgență, ci una definitivă.
OUG-urile sunt supuse în cele din urmă dezbaterii și aprobării lor prin lege în Parlament. OUG-ul este o lege temporară, care produce efecte până când autoritatea legiuitoare constituțională și-o asumă sau, dimpotrivă, o respinge.

„Golănie politicianistă”

„Adoptarea legii prin procedura asumării răspunderii Guvernului înseamnă eludarea definitivă a procedurii constituționale normale de exprimare a voinței poporului prin legile adoptate de Parlament”, mai arată avocatul. Neacșu dă ca exemplu SIIJ, care nu poate fi desființată prin asumarea răspunderii. „Ar fi doar o golănie politicianistă, pe care Curtea Constituțională ar trebui s-o sancționeze. Prin Referendum, poporul și-a exprimat voința suverană ca în domeniul organizării judiciare, al infracțiunilor și al pedepselor legiferarea să se facă doar prin Parlament, iar nu și pe căi ocolite. Altfel spus, poporul a reamintit că în acest domeniu al justiției nu există excepții de la regula potrivit căreia «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării» (art. 61 Constituție)”, conchide Adrian Toni Neacșu.

Jocul asumărilor a debutat deja

Reamintim că, săptămâna trecută, Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe trei pachete de legi, dintre care unu pe Justiție. Mai exact, pe Legea Plafoanelor, pe abrogarea Ordonanței nr. 51, privind transportul interjudețean, și pe prorogarea cu doi ani a termenului privind intrarea în vigoare a prevederii conform căreia vechimea la INM, pentru accederea în magistratură, se majorează de la doi la patru ani. Executivul ar fi intenționat să cuprindă în acest pachet pe justiție și prorogarea termenelor privind pensionarea anticipată a magistraților și a intrării în vigoare a majorării numărului membrilor în copmpletele de apel de la instanțele inferioare. Însă Parlamentul, prin Senatul României, a adoptat legi în aceste domenii, lăsând asumarea fără obiect. De altfel, liderul PSD, Marcel Ciolacu, arată că și pentru celelalte proiecte asumate există deja, în Parlament, proiecte de lege, astfel încât va ataca demersul lui Orban la Curtea Constituțională.

Specialistul în Drept, Adrian Toni Neacșu, arată că, prin asumarea răspunderii pe legi din domeniul justiției, Cabinetul Orban încalcă prevederile Legii Fundamentale