Fosti ministri, posibile tinte

Decizia Guvernului ca fostii ministri sa fie cercetati fara nici o procedura sau aviz prealabil pentru faptele de natura penala exercitate in timpul mandatului ar putea viza nume grele din fostul Cabinet Nastase.

Procedurile greoaie prin care un fost membru al Guvernului putea fi cercetat pentru faptele de natura penala comise in timpul mandatului au fost mult simplificate printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului Tariceanu. Astfel, pana acum, conform Legii 115/1999 privind raspunderea ministeriala, pentru investigarea fostilor demnitari se aplica o "procedura speciala", ca si in cazul unui ministru in functie.

PROCEDURI. Concret, numai Parlamentul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a ministrilor in functie pentru faptele savarsite in exercitarea mandatului. In urma acestei cereri, o comisie permanenta a Parlamentului realiza o ancheta in aceasta cauza, al carei rezultat era prezentat Camerei din care facea parte ministrul anchetat. Pe baza acestui raport in Parlament dezbat oportunitatea inceperii urmaririi penale. Nici dupa inceperea urmaririi penale, acesta nu putea fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata decat cu incuviintarea Camerei din care face parte, ceea ce presupune vot secret pe aceasta tema in respectiva Camera.

MODIFICARE. Prin masura adoptata de Guvern acum doua zile au fost eliminate aceste prevederi in cazul celor care nu mai detin o functie in Executiv. Acest lucru s-a realizat prin modificarea articolului 24, alineatul 2 din Legea privind raspunderea ministeriala.

"Prin aceasta procedura, fostii membri ai Guvernului pot fi cercetati fara nici o procedura sau aviz prealabil. Este un mijloc de crestere a transparentei institutionale", a explicat ministrul Justitiei, Monica Macovei, care a aratat totodata ca principiul eliminarii imunitatii se va aplica inclusiv la nivelul fostilor secretari de stat. In plus, Macovei a tinut sa precizeze ca acest act normativ nu trebuie privit ca o masura indreptata impotriva unui anumit guvern, in conditiile in care prevederile ordonantei de urgenta vor fi aplicabile si in cazul actualilor membri ai Executivului, in momentul in care acestia isi vor fi incheiat mandatul.

RISC DE HARTUIRE. Pozitia adoptata de ministrul Justitiei a fost insa combatuta cu vehementa de fostul premier Adrian Nastase. El a apreciat ca aceasta masura ar putea face ca multi ministri sa fie hartuiti, dupa terminarea mandatului, cu plangeri penale. In opinia lui Nastase, in conditiile eliminarii acestei "imunitati", reprezentata de fapt de "cenzura" pe care o facea comisia constituita la nivelul Presedintiei, apare posibilitatea ca o persoana care a ocupat aceasta functie cateva luni si are o multime de "neprieteni" sa-si petreaca apoi timpul mergand la Parchet. Totodata, Nastase considera ca o persoana care intra in Guvern trebuie sa stie ca, in momentul in care nu mai ocupa functia de ministru, va trebui sa raspunda in cazul in care "un tip care la un moment dat se supara" face o plangere penala, iar comisia de la Presedintie, care sa examineze daca respectiva chestiune este serioasa, nu mai exista.

"TEMPORIZARE". Fostii ministri vizati au totusi o portita de scapare, in sensul unei "temporizari" a actiunilor indreptate impotriva lor. Concret, este vorba de aceia care actualmente ocupa un post de senator sau deputat. In cazul lor, se aplica prevederile din Constitutie conform carora deputatii si senatorii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Singura situatie in care ei pot fi retinuti si supusi perchezitiei este cazul de infractiune flagranta. Dar si in aceasta situatie, parlamentarii sunt totusi protejati, deoarece daca forul legislativ din care fac parte, sesizat de catre ministrul Justitei, constata ca nu exista temei pentru retinere, poate dispune imediat revocarea acestei masuri. Prin urmare, cele mai usoare "tinte" vor fi de acum in colo acei fosti ministri sau secretari de stat care in prezent nu mai ocupa nici o functie de demnitate publica.

LICITATII. Ancheta facuta de Autoritatea de Control a stabilit ca firmele lui Rus au lucrat curat

RUS. In aceasta situatie s-ar putea afla mai multi membri ai fostului Cabinet Nastase, desi cercetarile efectuate la vremea respectiva i-au absolvit de vreo vina. Fostul ministru de Interne, Ioan Rus, a fost acuzat in presa ca a fost actionar la firma care in ianuarie 2003 a pornit lucrarile de constructie a parcului industrial de la Cluj care a beneficiat a fonduri PHARE. Ioan Rus era actionar la SCC Napoca SA, firma care s-a ocupat de constructii prin intermediul firmei IT Transilvania Invest. In declaratia de interese, pe care fiecare demnitar este obligat sa o completeze, Ioan Rus si-a ascuns calitatea de actionar la o firma care derula afaceri cu bani publici si cu fonduri PHARE, firma SCC Napoca SA. Rus a fost verificat de Autoritatea Nationala de Control. Seful de atunci al ANC, Ionel Blanculescu (PSD), a anuntat ca firmele in care fostul ministru detinea participatii direct sau indirect au obtinut contracte cu statul respectand toate procedurile legale.

RASPUNS. PNA a decis neinceperea urmaririi penale a familiei Puwak

PUWAK. Un caz similar a fost si cel al fostului ministru al Integrarii, Hildegard Puwak. Ea a fost acuzata ca a influentat decizia de selectare a proiectelor depuse de firmele familiei sale in baza carora acestea au primit fonduri europene in valoare de 150.000 de euro. Scandalul a izbucnit cand s-a descoperit ca societatile sotului lui Puwak (Geroconstruct si M&M Consult Invest) si ale fiului ei, Mihai Puwak (MGH Super si P&I International), au primit finantari pentru patru proiecte in cadrul Programului "Leonardo da Vinci" al Uniunii Europene. Scandalul a dus la demisia lui Puwak din Guvern, dar dupa ce liberalii si democratii cerusera demiterea si ridicarea imunitatii parlamentare a ministrului Integrarii, ca si inceperea unei anchete asupra modului in care au fost utilizate fondurile europene de catre familia demnitarului. Experti de la Comisia Europeana, care s-au aflat la Bucuresti in legatura cu acest caz, au ajuns insa la concluzia ca fostul ministru nu a influentat decizia privind cele patru proiecte.

CAZ. "Dracula Park" se afla potrivit lui Dan Matei Agathon in atentia Curtii de Conturi, din octombrie 2004

AGATHON. Nici fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, nu a scapat de acuzatii legate de cheltuieli angajate pe bani publici, mai ales in cazul Proiectului "Dracula Park". El a fost acuzat ca a cheltuit "iresponsabil" banii publici cu Proiectul "Dracula Park", cerandu-se elucidarea aspectelor financiare legate de proiect sa se faca inainte de finalul mandatului Guvernului condus de Adrian Nastase. Deputatul PNL Eugen Nicolaescu a cerut chiar anchetarea premierului Nastase si a ministrului Agathon in legatura cu afacerea Dracula Park.

REACTII

Jurnalul National a incercat sa afle daca fostii ministri se simt amenintati de modificarile aduse Legii 115. Fostul ministru de Interne, Ioan Rus, a negat ca ar fi fost implicat in vreun scandal si a precizat ca momentan nu este interesat de asa ceva. In schimb, fostul ministru al Integrarii Europene, Hildegard Puwak, a spus ca am intrerupt-o dintr-o activitate si nu ne-a raspuns. Fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, nu se simte amenintat, insa crede ca "este un joc de imagine al actualei puteri" care va deschide drumul hartuirii fostilor ministri.