Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi dintre nominalizaţii la postul de şef al Guvernului după alegerile parlamentare din noiembrie – Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu – sînt ingineri de profesie, în timp ce Theodor Stolojan este economist. De altfel, guvernele postdecembriste au mai fost conduse de economişti şi ingineri.
Doi dintre nominalizaţii la postul de şef al Guvernului după alegerile parlamentare din noiembrie – Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu – sînt ingineri de profesie, în timp ce Theodor Stolojan este economist. De altfel, guvernele postdecembriste au mai fost conduse de economişti şi ingineri.
“Cine are stofă de prim-ministru? (...) Lucrurile se verifică
în timp şi abia apoi putem spune dacă cineva are stofă de prim-ministru”. Sînt
cuvintele fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, el comentînd astfel
candidatura lui Mircea Geoană pentru postul de premier. “Nici Adrian Năstase nu
avea stofă de premier cînd a fost desemnat şi mulţi se îndoiau de capacitatea
lui de a conduce. Era cunoscut mai mult ca un bun jurist, dar şi ca diplomat,
dar aceste lucruri nu însemnau suficient”, şi-a explicat Iliescu atunci teoria.
Declaraţia lui Iliescu ne-a făcut să analizăm “stofa” din care sînt croiţi cei
trei aspiranţi declaraţi la fotoliul de prim-ministru. Pentru că acestor
candidaţi la postul de “premier” le va reveni în campania din
octombrie-noiembrie rolul de “locomotivă” pentru partidele lor, candidaţii la
preşedinţie nemaiputînd să îşi asume acest rol, tradiţional, din cauza decalării
alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare.
ASPIRANŢI. Şeful
Guvernului învestit la 29 decembrie 2004, Călin Popescu Tăriceanu, a absolvit
Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti
şi-a început cariera de inginer constructor la Apele Române filiala Argeş,
pentru ca apoi să se mute la Trustul de construcţii industriale din Bucureşti.
Tot o specializare tehnică are şi şeful PSD, Mircea Geoană, acesta absolvind
Facultatea de Mecanică din cadrul Politehnicii. Primul loc de muncă al lui
Geoană a fost la Trustul Energo-montaj din Bucureşti, unde a profesat ca
inginer. Cel de al treilea candidat pentru Palatul Victoria, Theodor Stolojan,
face notă aparte, democrat-liberalul specializîndu-se în finanţe şi
contabilitate în cadrul ASE-ului. După absolvire, Stolojan s-a angajat ca
economist la Frigotehnica.
PREDECESORI. De
altfel, guvernele postedecembriste au mai fost conduse de economişti şi
ingineri. Este cazul lui Petre Roman, care a terminat Facultatea de Energetică,
secţia de Hidroenergetică din cadrul Politehnicii şi a avut două mandate de
premier: 26 decembrie 1989-27 iunie 1990 şi, respectiv, 28 iunie 1990-26
septembrie 1991. Următorul Executiv a fost condus de un specialist în economie,
pesedistul Nicolae Văcăroiu absolvind ASE-ul, specializarea bănci-finanţe. “Tradiţia”
economiştilor şi inginerilor a fost întreruptă pentru 2 ani, timp în care la
Palatul Victoria a fost şef Victor Ciorbea, specializat în Drept. A urmat, în
aprilie 1998, un specialist în istorie, Radu Vasile, pentru ca un an mai tîrziu
la Palatul Victoria să revină un economist, Mugur Isărescu. Mandatul acestuia a
durat numai doi ani, după care în fotoliul de premier a fost desemnat
specialistul în drept şi diplomatul Adrian Năstase.
O incursiune în istoria României arată că au mai fost ingineri care au condus guvernul sau Consiliul de Miniştri. Este cazul înaintaşului lui Tăriceanu, Ion I.C. Brătianu, care a a avut diplomă de inginer specializat în poduri şi sosele şi a condus Consiliul de Miniştri de cinci ori. Tot ingineri au fost şi Vintilă I.C. Brătianu, fiind angajat la construcţia Podului de la Cernavodă, şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. La extrema celalaltă se află foştii premieri comunişti Chivu Stoica – absolvent al cursurilor elementare şi a patru clase de şcoală profesională, fiind calificat muncitor cazangiu la Atelierele Griviţa din Bucureşti – şi Constantin Dăscălescu, de profesie strungar.
Citește pe Antena3.ro
