Inginer, doresc post de premier

Doi dintre nominalizaţii la postul de şef al Guvernului după alegerile parlamentare din noiembrie – Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu – sînt ingineri de profesie, în timp ce Theodor Stolojan este economist. De altfel, guvernele postdecembriste au mai fost conduse de economişti şi ingineri.

Doi dintre nominalizaţii la postul de şef al Guvernului după alegerile parlamentare din noiembrie – Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu – sînt ingineri de profesie, în timp ce Theodor Stolojan este economist. De altfel, guvernele postdecembriste au mai fost conduse de economişti şi ingineri.

 
“Cine are stofă de prim-ministru? (...) Lucrurile se verifică în timp şi abia apoi putem spune dacă cineva are stofă de prim-ministru”. Sînt cuvintele fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, el comentînd astfel candidatura lui Mircea Geoană pentru postul de premier. “Nici Adrian Năstase nu avea stofă de premier cînd a fost desemnat şi mulţi se îndoiau de capacitatea lui de a conduce. Era cunoscut mai mult ca un bun jurist, dar şi ca diplomat, dar aceste lucruri nu însemnau suficient”, şi-a explicat Iliescu atunci teoria. Declaraţia lui Iliescu ne-a făcut să analizăm “stofa” din care sînt croiţi cei trei aspiranţi declaraţi la fotoliul de prim-ministru. Pentru că acestor candidaţi la postul de “premier” le va reveni în campania din octombrie-noiembrie rolul de “locomotivă” pentru partidele lor, candidaţii la preşedinţie nemaiputînd să îşi asume acest rol, tradiţional, din cauza decalării alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare.

 
ASPIRANŢI. Şeful Guvernului învestit la 29 decembrie 2004, Călin Popescu Tăriceanu, a absolvit Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti şi-a început cariera de inginer constructor la Apele Române filiala Argeş, pentru ca apoi să se mute la Trustul de construcţii industriale din Bucureşti. Tot o specializare tehnică are şi şeful PSD, Mircea Geoană, acesta absolvind Facultatea de Mecanică din cadrul Politehnicii. Primul loc de muncă al lui Geoană a fost la Trustul Energo-montaj din Bucureşti, unde a profesat ca inginer. Cel de al treilea candidat pentru Palatul Victoria, Theodor Stolojan, face notă aparte, democrat-liberalul specializîndu-se în finanţe şi contabilitate în cadrul ASE-ului. După absolvire, Stolojan s-a angajat ca economist la Frigotehnica.

 
PREDECESORI. De altfel, guvernele postedecembriste au mai fost conduse de economişti şi ingineri. Este cazul lui Petre Roman, care a terminat Facultatea de Energetică, secţia de Hidroenergetică din cadrul Politehnicii şi a avut două mandate de premier: 26 decembrie 1989-27 iunie 1990 şi, respectiv, 28 iunie 1990-26 septembrie 1991. Următorul Executiv a fost condus de un specialist în economie, pesedistul Nicolae Văcăroiu absolvind ASE-ul, specializarea bănci-finanţe. “Tradiţia” economiştilor şi inginerilor a fost întreruptă pentru 2 ani, timp în care la Palatul Victoria a fost şef Victor Ciorbea, specializat în Drept. A urmat, în aprilie 1998, un specialist în istorie, Radu Vasile, pentru ca un an mai tîrziu la Palatul Victoria să revină un economist, Mugur Isărescu. Mandatul acestuia a durat numai doi ani, după care în fotoliul de premier a fost desemnat specialistul în drept şi diplomatul Adrian Năstase.

O incursiune în istoria României arată că au mai fost ingineri care au condus guvernul sau Consiliul de Miniştri. Este cazul înaintaşului lui Tăriceanu, Ion I.C. Brătianu, care a a avut diplomă de inginer specializat în poduri şi sosele şi a condus Consiliul de Miniştri de cinci ori. Tot ingineri au fost şi Vintilă I.C. Brătianu, fiind angajat la construcţia Podului de la Cernavodă, şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. La extrema celalaltă se află foştii premieri comunişti Chivu Stoica – absolvent al cursurilor elementare şi a patru clase de şcoală profesională, fiind calificat muncitor cazangiu la Atelierele Griviţa din Bucureşti – şi Constantin Dăscălescu, de profesie strungar.