Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că abordări de genul "dăm azi o lege şi mâine o modificăm prin ordonanţă de urgenţă" trebuie să dispară şi asta nu ca o constrângere la adresa Executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competenţelor.
"Nu ne mai putem permite să vorbim de stabilitate şi predictibilitate legislativă în timp ce pe fond lucrurile rămân exact la fel. Nu aş dori să ne întâlnim din nou anul viitor sau peste doi ani şi să fac acelaşi bilanţ al modificărilor legislative în domenii cheie. Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o modificăm prin ordonanţă de urgenţă trebuie să dispară, nu ca o constrângere la adresa Executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competenţelor. Să spunem punct şi de la capăt. Acesta poate fi momentul zero de la care să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului şi ca fundament al relaţiilor sociale", a afirmat Klaus Iohannis, în mesajul adresat în plenul reunit al Parlamentului.
El a spus că "o legislaţie flexibilă elaborată în directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi durabilă în timp, reprezintă fundamentul oricărui stat de drept şi trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice".
"Parlamentul poate şi ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare şi sistematizare a legislaţiei din România, care să o facă mai coerentă, mai stabilă şi mai predictibilă. Ce va însemna acest lucru în mod direct pentru noi toţi? Va însemna că pacientul ştie clar ce drepturi are, cât plăteşte şi ce servicii primeşte, că un investitor îşi va putea dezvolta un plan de afaceri pe 10 ani fără teama că regulile se vor schimba peste noapte, că un om care vrea să îşi plătească taxele nu trebuie să se plimbe ore în şir de la un ghişeu la altul şi că nu va dura 20 de ani ca să construim o autostradă. Va însemna că elevul care intră în clasa întâi şi părinţii acestuia vor şti ce studiază, ce opţiuni de educaţie are, ce examene trebuie să dea şi îşi va putea contura viitorul pentru 10, 12, 15 ani", a completat şeful statului.
Iohannis a precizat că a căuta vinovaţi pentru această situaţie nu ar folosi la nimic, deoarece aceste practici privind modificarea legislaţiei s-au perpetuat în timp, însă a spus că politicienii trebuie să fie responsabili şi să acţioneze în consecinţă, fiecare în cadrul atribuţiilor, competenţelor şi cu legitimitatea proprie.
Şeful statului a arătat că, în prezent, în România sunt în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, iar în 2015 dintre legile adoptate de Parlament peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanţe simple sau de urgenţă, menţionând că această proporţie este un bun indicator al modului în care arată relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă.
El a indicat că legi care privesc domenii fundamentale au fost modificate în nenumărate rânduri: vechiul Cod fiscal - de 135 de ori, Legea educaţiei - de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătăţii - de 114 ori, Legea administraţiei publice locale - de 38 de ori, Codul Muncii - de 28 de ori, legislaţia privind achiziţiile publice - de 35 de ori.
"Marile sisteme publice, educaţia şi sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente şi punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România este una din sursele profunde ale ineficienţei acestor sisteme. Consecinţa imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general", a conchis şeful statului.
Citește pe Antena3.ro
