Iohannis şi Băsescu, în căutarea consensului lui Iliescu

După 22 de ani, clasa politică românească se pregăteşte de un nou Pact de tipul celui adoptat la Snagov, în 1995. Prezent în weekend la Summit-ul de la Roma, preşedinte­le Klaus Iohannis a anunţat că va convoca liderii politici de la Bucureşti la discuţii pe tema viitorului Uniunii Europene. Asta după ce liderii celor 27 de state membre au semnat un document istoric care prevede că ţările Uniunii vor continua împreună, dar „în ritmuri diferite”.

Declaraţia de la Roma, care prevede că cele 27 de state UE vor „acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită”, va fi urmată de discuţii oficiale între liderii politici de la Bucureşti. „După ce vom termina această festi­vitate de la Roma, voi invita şi voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei”, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis după deciziile luate de liderii UE în Cetatea Eternă. La Bucureşti, adoptarea Declaraţiei de la Roma a stârnit deja reacţii aprinse. „Să nu ne facem iluzii, Declaraţia de la Roma a stabilit, fără echivoc, o Uniune Europeană cu mai multe viteze, chiar dacă «vitezelor diferite» li se spune, de ieri, «ritmuri diferite». Nucleul dur al UE, Germania - Franţa - Olanda, va da direcţia şi ritmul (viteza), iar celelalte state membre vor fi libere s-o urmeze dacă vor sau dacă pot”, a reac­ţionat fostul preşedinte Traian Băsescu. În schimb, actualul şef al statului susţine că ideea de Europă cu mai multe viteze a dispărut, iar sintagma «ritmuri diferite» „reflectă situaţia de acum a Uniunii” şi se referă, mai degrabă, la o „colaborare consolidată” între statele membre UE.

Guvernul Grindeanu a salutat adoptarea Declaraţiei de Roma, amintind că ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului UE în primul semestru din 2019. „Uniunea rămâne cadrul în care România, alături de celelalte state membre şi instituţiile comunitare, va acţiona pentru apărarea inte­reselor şi a priorităţilor noastre comune”, a transmis Executivul.

Pe 21 iunie 1995, liderii poli­tici din România semnau celebra Declaraţie de la Snagov, un pact politic naţional prin care clasa politică românească se angaja să susţină integrarea europeană şi euroatlantică a ţării. De şi Pactul de la Snagov con-stata că existau premise ca România să fie pregătită pen-tru aderarea la UE în anul 2 0 0 0 , ţara noastră a pri-mit invitaţia abia în 2004, aderând oficial la 1 ianuarie 2007. Ani buni, fostul preşedinte Ion Iliescu s-a lăudat cu „consensul de la Snagov”, documentul fiind redactat de o comisie ad-hoc condusă de academicianul Tudorel Posto­lache, un apropiat al fostul şef de stat.

Dacă se va întâmpla la Snagov sau la Bucu­reşti sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenţia să particip la formate şi să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în defini­tiv în acest demers. Klaus Iohannis, preşedintele României