Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproximativ 20 de filiale teritoriale ale PNL sunt nemulțumite de modul în care liderul Florin Cîțu a negociat portofoliile din Guvern cu PSD și cu UDMR și vorbesc, la nici trei luni de la congresul din 25 septembrie, despre organizarea unui nou congres, de data aceasta, extraordinar, pentru alegerea unui nou președinte. Un posibil înlocuitor al lui Cîțu ar fi chiar premierul Nicolae Ciucă, al cărui nume este vehiculat în mediile liberale. Însă Nicolae Ciucă nu este considerat un liberal autentic, ci mai degrabă o persoană impusă pe linie directă de la Palatul Cotroceni. Mutarea pe care anumite filiale o doresc ar trebui să aibă loc în primăvara anului viitor și are drept scop principal alegerea unui lider care să poată candida, în 2024, pentru Palatul Cotroceni.
Scenariul cel mai negru pentru Florin Cîțu, după pierderea definitivă a poziției de prim-ministru, pare să fie luat în calcul, în interiorul Partidului Național Liberal, mult mai repede decât s-ar fi așteptat. Mai mulți lideri teritoriali se declară complet nemulțumiți de modul în care președintele formațiunii a negociat cu PSD formarea Guvernului Ciucă și sunt de părere că soarta lui Cîțu ar trebui să fie decisă, la vot, în cadrul unui congres extraordinar.
20 de filiale ar avea nemulțumiri mai mici sau mai mari, însă cele mai vehemente ar fi organizațiile PNL Sibiu, condusă de Raluca Turcan – care i-a cerut în mod explicit demisia lui Florin Cîțu, PNL Giurgiu – la conducerea căreia se află Dan Motreanu, de asemenea un critic dur al acțiunilor actualului președinte de partid, PNL Ialomița – condusă de primarul municipiului Slobozia, Dan Soare, dar și PNL Dâmbovița, unde lider este senatorul Virgil Guran. Acesta din urmă a fost un apropiat al ex-președintelui PNL, Ludovic Orban, însă a decis să nu părăsească partidul și să rămână alături de noua conducere aleasă în 25 septembrie.
Se caută un lider până în aprilie
Luna aprilie ar fi preferată de aceste voci pentru convocarea unui congres extraordinar, au precizat surse politice, motivul invocat fiind acela că baza partidului trebuie să decidă dacă este de acord cu noua alianță cu PSD, dar și cu faptul că PNL a pierdut ministere importante în urma formării actualei Coaliții.
De altfel, se vorbește deschis și despre necesitatea ca Florin Cîțu să demisioneze din funcția de președinte PNL, pentru a nu fi nevoit ca el însuși să convoace un congres extraordinar pentru a fi schimbat de la conducerea partidului. Iar, în cazul în care această demisie se va produce, ca urmare a presiunilor ce vor fi exercitate din teritoriu, interimatul funcției să fie asigurat de actualul premier, Nicolae Ciucă.
Citește pe Antena3.ro
Formațiunea liberală, deja scindată în urma ruperii grupării „Orban”, riscă să se scindeze și mai mult în urma acestor mișcări. Însă obiectivul principal al acestei revolte interne ar fi, de fapt, alegerile din 2024. PNL trebuie să-și impună la conducere un personaj care să poată candida la funcția de președinte al României, afirmă sursele citate. Iar acest personaj nu este, în opinia lor, Florin Cîțu. Printre numele vehiculate pentru această poziție se află cel al liderului PNL Giurgiu, Dan Motreanu, al lui Ilie Bolojan sau chiar al lui Rareș Bogdan. Pe listă s-ar afla și numele lui Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca. Există și unele voci care sunt de părere că Ludovic Orban ar trebui să fie reprimit în PNL, însă este o opinie minoritară.
Din 2014 până în 2021, PNL a făcut două derogări de la Statut, pentru a-și vota liderul
Toate taberele iau, însă, în calcul și faptul că președintele Klaus Iohannis l-ar prefera, de această dată, pe Nicolae Ciucă să preia șefia partidului. Și nu ar fi pentru prima dată când șeful statului s-ar implica într-o astfel de chestiune, având în vedere că a acționat fățiș pentru susținerea lui Florin Cîțu la congresul din 25 septembrie. Iar planul lui Iohannis a funcționat ca un ceas elvețian, din acest punct de vedere.
Problema cu care Nicolae Ciucă s-ar confrunta, într-un asemenea scenariu, este aceeași cu care s-au confruntat aproape toți ultimii președinți ai PNL, după plecarea lui Crin Antonescu. Și anume, vechimea. Articolul 119 din Statutul PNL prevede că liderul partidului se alege dintre candidații care depun un proiect de moțiune, dar doar dintre cei care au o vechime în partid mai mare de cinci ani. Însuși Klaus Iohannis s-a aflat într-o asemenea situație, prima dată în 2013, când a candidat la o funcție de vicepreședinte. El s-a înscris în februarie în partid, apoi a primit o derogare pentru a candida. A doua derogare a primit-o în 2014, când a fost ales în funcția de președinte al Partidului Național Liberal, funcție din care a candidat, pentru primul său mandat, la Palatul Cotroceni.
Anul acesta, chiar și Florin Cîțu a beneficiat de o derogare de la Statut, întrucât, în 25 septembrie 2021, când a fost organizat congresul, nu se împliniseră cinci ani de când a devenit, cu acte în regulă, membru de partid. În ceea ce-l privește pe Nicolae Ciucă, acesta este membru al PNL din 18 august 2021.
