Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege este inițiat de deputații Viorel Salan, Natalia Intotero și Ilie Toma, alături de senatorul Cornel Cristian Resmeriță, toți de la PSD, care arată, în expunerea de motive, că în ultimii ani, în România, au fost semnalate numeroase situații când la aceeași adresă erau înregistrați sute sau chiar mii de oameni care, în realitate, nu locuiau la acea adresă.
Spre exemplu, în 2018, la o adresă din Sectorul 3 al Capitalei erau înregistrate cu domiciliul pe buletin nu mai puțin de 5.000 de persoane. În anul 2020, în localitatea Moșna, județul Iași, existau cu viză de reședință la o singură adresă peste 3.000 de persoane. În același an, la patru adrese din municipiul Galați, deținute de trei persoane fizice, locuiau, în acte, 13.000 de persoane cu dublă cetățenie.
În luna februarie a anului trecut, se mai arată în documentul citat, în București, Evidența Populației a depistat o adresă la care locuiau fictiv 18.000 de persoane, iar în țară au fost localizate peste 150 de adrese cu mii de locuitori înregistrați. Un alt exemplu este din luna martie a anului trecut, când Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Iași a înregistrat cel mai mare număr de cereri primite de mutare a domiciliului sau a reședinței din ultimii zece ani, în creștere cu 40 la sută.
Mutația, folosită pentru vot
„Reglementările legale aflate în vigoare conțin obligații pentru cetățeni referitoare la schimbarea domiciliului, însă nu permit sancționarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reședinței, nici măcar nu există astfel de obligații”, subliniază inițiatorii acestei propuneri legislative. Aceștia mai precizează că „nu sunt puține situațiile când persoanele obțin schimbarea domiciliului sau a vizei de reședință la adrese la care nici măcar nu locuiesc”.
Astfel, se mai arată în expunerea de motive, cu excepția studenților și a elevilor, viza de reședință este solicitată cel mai adesea pentru obținerea unor beneficii de moment, care sunt acordate pe baza dovezii din actul de identitate. Printre aceste beneficii se menționează înscrierea la grădinițe sau la școli, acordarea unor compensații la cheltuielile de transport sau de cazare, susținerea unor examene, obținerea unor documente sau facilități fiscal sau exprimarea dreptului la vot.
„Există și cazuri când persoanele doresc să-și schimbe domiciliul sau să-și stabilească reședința la adresele unde locuiesc efectiv, dar nu pot obține acte din cauza proprietarilor care nu pot sau nu vor să-și exprime consimțământul”, se mai notează în acest document.
Apar și amenzile
În forma propusă pentru modificarea OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, proiectul prevede că, de la data realizării condițiilor tehnice privind cartea electronică de identitate, cererea pentru eliberarea acesteia se soluționează de către orice serviciu public de evidență a persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau de reședința persoanei fizice solicitante. De asemenea, se va putea ca declarația pe propria răspundere a solicitantului, cu verificarea polițistului de ordine publică, să se aprobe schimbarea domiciliului sau obținerea reședinței, după ce se stabilește că se certifică existența imobilului declarat ca având destinația de locuință și că solicitantul locuiește efectiv la acea adresă. Asta, dacă nu pot pune la dispoziție actele încheiate privind titlul locativ sau o declarație scrisă a găzduitorului de primire în spațiu.
De asemenea, proiectul de lege mai prevede că nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu, dacă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de zece persoane la acea adresă. Această limită nu se va aplica în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la acea adresă, membrii familiei și cei internați în centre de servicii sociale. Mai mult, nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința dacă sunt înregistrate mai mult de zece persoane la adresa respectivă.
O altă modificare se referă la faptul că persoana care găzduiește o altă persoană, care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuiește efectiv, are obligația de a se prezenta cu aceasta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor în vederea exprimării consimțământului de primire în spațiu. Totodată, persoanele care, din diferite motive, locuiesc la altă adresă decât la cea din actul de identitate sunt obligate, prin această lege, să solicite schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să facă înscrierea în cartea de imobil.
Nerespectarea acestor obligații se va sancționa cu amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei.
Trecută de Senat, legea se află în dezbaterea Camerei. Raportul final trebuie depus până pe 1 martie
Proiectul de lege a fost semnat de nu mai puțin de 131 de deputați de la PSD, AUR, Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților și USR. De fapt, unul singur de la USR, fiind vorba despre senatorul Gheorghiță Mândruță, care, la votul din Senat, nu a fost prezent la ședință.
Inițiativa legislativă a primit avize favorabile atât din partea Consiliului Economic și Social, cât și din partea Consiliului Legislativ, iar Guvernul României a transmis Parlamentului un punct de vedere prin intermediul căruia anunță că susține adoptarea legii propuse.
La data de 7 februarie 2023, Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație a Senatului au redactat un raport de admitere, iar în 8 februarie, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, cu 63 de voturi „pentru” (exercitate de senatorii PNL, PSD, UDMR și neafiliați), la 11 „împotrivă (10 de la AUR și un neafiliat). Grupul USR s-a abținut în bloc de la vot. Legea a ajuns, în 13 februarie, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au termen să redacteze raportul final până pe data de 1 martie 2023.
