Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce a picat instantaneu la Senat, în 2018, proiectul a zăcut timp de trei legislaturi la Camera Deputaților. Raportul comisiei de specialitate a fost adoptat abia în anul 2023, iar pentru Plen a fost înregistrat, prima dată, abia în 2025. Fără niciun rezultat. Legea va reintra la vot în Plen abia săptămâna aceasta.
Legea scoasă de la „naftalină” are numărul PLX 152/2018, este veche de opt ani și s-a aflat în diferite stadii ale procedurilor parlamentare timp de trei legislaturi. Proiectul, care vizează modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, a fost inițiat de senatorul Partidului Național Liberal de la acel moment Daniel Constantin Cadariu.
Prima dată când a fost înregistrată această inițiativă legislativă în Parlamentul României a fost la 21 martie 2018.
Liberalul inițiator arată, în expunerea de motive care însoțește acest vechi demers legislativ, că, la momentul redactării proiectului, în România, conform dispozițiilor Ordonanței de Urgență nr. 47/1997, drumurile sunt administrate de mai multe entități. Spre exemplu, drumurile de interes național se află în administrarea Ministerului Transporturilor, atât în mod direct, cât și prin intermediul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA.
Pe de altă parte, drumurile județene sunt administrate de consiliile județene, iar, pe de altă parte, drumurile de interes local se află în administrarea consiliilor locale.
În 2018, drumuri pline de gropi, ca și astăzi
Autorul acestei inițiative legislative susține că sunt prevăzute însă anumite excepții. Mai exact, conform articolului 231 din OUG, sectoarele de drumuri naționale, incluzând și lucrările de artă, amenajările și accesoriile aferente, situate în intravilanul municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective. De asemenea, conform articolului 22 din aceeași OUG, sectoarele de drumuri județene situate în intravilanul localităților urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările și accesoriile acestora, se află în administrarea consiliilor locale respective.
„Din acest motiv, putem constata că pe majoritatea drumurilor naționale și județene există discontinuități ale stării acestora între sectoarele în intravilanul municipiilor și orașelor și restul porțiunilor acestor drumuri. În cele mai multe situații, sectoarele de drumuri naționale și județene aflate în administrarea consiliilor locale sunt într-o stare deplorabilă, asfaltul fiind foarte vechi și prezentând foarte multe gropi. În foarte puține cazuri, consiliile locale au alocat fonduri pentru covoare asfaltice noi pe aceste drumuri, iar când au făcut-o, lucrările au fost de calitate slabă”, arată fostul senator Daniel Constantin Cadariu. Situația descrisă de acesta se regăsește, din păcate, și în prezent în marile orașe.
Cerea bani mai mulți pentru șosele
În continuare, inițiatorul arată că principala cauză a acestei stări de fapt o constituie lipsa fondurilor la nivelul fiecărei dintre aceste localități. „Mai sunt și alte motive care contribuie: lipsa specialiștilor din aparatul de specialitate al primarilor sau din alte domenii prioritare de investiții ale localităților”, mai arată liberalul.
Acesta adaugă că „dacă dorim ca drumurile naționale și cele zonale, județene, să poată fi într-o stare corespunzătoare pe toată lungimea lor, dacă avem ca țintă atragerea și păstrarea investitorilor în toate regiunile României, dacă sperăm la creșterea numărului de turiști și dacă vrem să diminuăm ambuteiajele din traficul rutier, atunci se impune modificarea unor prevederi din OUG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor”.
Concret, prin acest proiect de lege se propune ca sectoarele de drumuri naționale situate în intravilanul municipiilor să revină în administrarea Ministerului Transporturilor, direct sau prin intermediul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar sectoarele de drumuri județene situate în intravilanul localităților urbane să revină în administrarea consiliilor județene.
Legea lui Daniel Constantin Cadariu mai propune ca sumele alocate prin Legea Bugetului de Stat destinate funcționării drumurilor județene să fie majorate proporțional cu lungimea acestor sectoare de drumuri județene. „Acest lucru este necesar, deoarece consiliile județene nu dispun de venituri proprii, având, de regulă, un patrimoniu restrâns”, se mai subliniază în expunerea de motive citate.
Mai departe, se mai prevede, în aceeași propunere legislativă, posibilitatea ca, la solicitarea expresă a consiliilor locale care au posibilități financiare mai mari, anumite secțiuni de drum național sau județean din intravilanul lor să poată trece în administrarea localităților.
Printre cei care doreau să scape primăriile de cheltuială s-a aflat și Vergil Chițac, actualul edil al Constanței
Această lege a fost susținută cu semnături de 14 senatori ai Partidului Național Liberal din legislatura 2016 - 2020. Printre aceștia îl regăsim și pe actualul primar PNL al municipiului Constanța, celebrul contraamiral Vergil Chițac.
Revenind la mai mult decât lungul proces legislativ al proiectului, Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa. Cu toate acestea, la data de 20 martie 2018, legea fost respinsă de Senatul României de la vremea respectivă, cu 44 de voturi contra, la 33 de voturi pentru și o abținere.
Din data de 26 martie 2018, această lege zace, efectiv, la Camera Deputaților, care este și for decizional. În data de 17 aprilie 2018, a fost emis avizul Comisiei pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului. Este vorba despre un aviz negativ, adoptat cu majoritatea voturilor membrilor comisiei de la acel moment.
Apoi, abia la data de 8 iunie 2023, adică în următoarea legislatură, a fost emis raportul Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților. Raport de respingere. Iar ca un amănunt interesant, Comisia era condusă, la acel moment, de USR-istul Cătălin Drulă. Respingerea legii în această comisie a fost decisă cu unanimitate de voturi.
Pentru prima dată, legea a intrat la vot în Camera Deputaților în ședințele din octombrie - noiembrie 2025, adică încă o legislatură mai târziu, însă nu a fost supusă votului. Proiectul a fost repus pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților aferentă ședințelor din 14 și 15 aprilie 2026.
Citește pe Antena3.ro
