Se reînființează școlile de corecție. Noua lege zace de 5 ani în Parlament

Inițiativa se numește PLX 525/2018, propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Acest proiect de lege a fost înregistrat, la Parlamentul României, în data de 29 martie 2019 și este inițiat de un grup de 41 de senatori și deputați de la Partidul Național Liberal, printre care s-a numărat și actualul primar PNL al municipiului Constanța, contraamiralul Vergil Chițac, fost senator.

Autorii propunerii legislative arătau, în expunerea de motive, că delincvența juvenilă reprezintă una dintre cele mai mari probleme sociale cu care se confrunta România, la acel moment. Aceștia susțineau că răspunderea penală a minorilor prevede două tipuri de măsuri educative, respectiv cele neprivative de liberate și cele privative de libertate. În ceea ce privește măsurile privative de libertate, acestea sunt internarea într-un centru educativ și internarea într-un centru de detenție. „Internarea într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o unitate specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire școlară și formare profesională, precum și un program de reintegrare socială. Internarea într-un centru de detenție presupune internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază și supraveghere, unde va urma un program intensiv de reintegrare socială”, se precizează în documentul citat.

În prezent, există doau 4 centre

Parlamentarii în cauză arată că, la ora actuală, în România, există doar două centre de detenție – la Băile Tichilești și la Craiova, respectiv două centre educative – la Buziaș și Târgu Ocna. „Programele de reabilitare nu pot fi puse în aplicare în mod corespunzător, pentru că aceste centre sunt supraaglomerate, iar personalul, uneori insuficient, nu poate acorda atenția necesară minorilor aflați în centre de detenție, din acest motiv”, precizează inițiatorii.

Propunerea legislativă ar urma să stabilească instituirea unui centru educativ pentru minori și a unui centru de detenție pentru minori în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Aceste centre urmează să funcționeze în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Legea mai prevede că mijloacele financiare necesare funcționării, dotării și investițiilor din centrele educative și din centrele de detenție ar trebui să fie asigurate de la bugetul de stat, în proporție de 50%, prin ANP. De asemenea, în proporție de 50%, fondurile ar trebui să provină din bugetele consiliilor județene din regiunea respectivă, „proporțional cu numărul de locuitori din fiecare județ”. Mai mult, mijloacele necesare funcționării, dotării și investițiilor din centrele educative și din centrele de detenție ar putea fi asigurate și din venituri proprii, precum și din donații și sponsorizări.

Respinsă de Senat în octombrie 2018

Ei bine, la data de 8 octombrie 2018, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. La acest vot a cântărit și avizul negativ exprimat de Consiliul Economic și Social (CES), care a susținut că „nu sunt prezentate studii pentru necesitatea înființării acestor centre de detenție și educative pe regiuni” și că „sistemul penitenciar are propriul buget și contribuie la bugetul statului cu venituri proprii obținute din activități productive, drept pentru care nu se justifică o partajare de buget”.

Guvernul României de la acel moment, condus de Viorica Dăncilă, a emis un punct de vedere din care rezultă că nu susține adoptarea unui asemenea proiect.

La data de 10 octombrie 2018, legea a fost transmisă Camerei Deputaților, după care Comisiei Juridice, pentru depunerea raportului final. Au mai sosit, între timp, și avizele negative ale Comisiei pentru Administrație Publică și Comisiei pentru Drepturile Omului. În 20 februarie 2020, a ajuns la Parlament un al doilea punct de vedere negativ al Guvernului, de data aceasta semnat de Ludovic Orban. Abia în 10 iunie 2021, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a remis raportul. De respingere. În acest document, se arată că „desfășurarea activităților specifice în cadrul centrelor educative și de detenție nu poate fi condiționată de alocarea resurselor financiare de la bugetele locale, având în vedere impactul negativ major asupra unor componente ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, pe care o astfel de condiționare le-ar genera”.

Legea, reevaluată. Deputații ar vrea, totuși, să o treacă, în noiembrie 2023

La 3 iunie 2021, proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților pentru ședința din 8 iunie, Apoi, în 7 iunie 2021, legea a fost retransmisă Comisiei Juridice, pentru suplimentarea raportului. La 31 martie 2022, a ajuns la Parlament al treilea punct de vedere al Guvernului, tot negativ, remis, de această dată, de Nicolae Ciucă.

Soarta acestei legi pare să se contureze abia acum, după cinci ani de la inițierea ei, deoarece, la data de 8 noiembrie 2023, Comisia Juridică a adoptat, cu unanimitate de voturi, un nou raport, de data aceasta de admitere, cu 6 amendamente admise.

Forma care va intra la votul final vine cu unele modificări. Astfel, centrele educative și centrele de detenție vor fi unități specializate în recuperarea socială a persoanelor internate, care se înființează prin HG, în regiunile de dezvoltare constituite potrivit Legii 315/2014 privind dezvoltarea regională în România, au personalitate juridică și se află în subordinea ANP. În aceste centre, se organizează și va funcționa o secție specializată pentru tratarea, recuperarea și reinserția socială a persoanelor condamnate care sunt dependente de consumul de substanțe psihoactive. Medicul centrului va monitoriza endemic schemele de tratament aplicate persoanelor în cauză, dar va determina și gradul dependenței.

Mai departe, mijloacele financiare necesare funcționării, dotării și investițiilor din centrele educative și din centrele de detenție vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin ANP. De asemenea, aceste fonduri pentru înființarea centrelor pot proveni și de la bugetul consiliilor județene din regiunea respectivă, precum și din donații sau sponsorizări.