Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, inițiat în legislatura trecută de deputatul ALDE Daniel Zamfir, s-a reîntors în Senat, după ce a fost contestat la Curtea Constituțională în iulie 2020 de un grup de 70 de parlamentari PNL. Acum senatorii vor avea termen până pe 25 mai să depună amendamente la proiect, iar Comisia pentru constituționalitate, prima sesizată, va avea termen până pe 2 iunie să-și depună raportul pe marginea lui. Totuși, șansele ca el să mai treacă de votul Parlamentului sunt practic nule, după ce configurația politică a forului legislativ s-a schimbat în urma alegerilor de anul trecut. De altfel, nici inițiatorul proiectului nu îi mai dă vreo șansă proiectului să treacă și acuză Curtea Constituțională că a desființat proiectul inventând motive.
“Supraîndatorarea debitorilor prin dobânzi excesive determină costuri și pierderi sociale ridicate: șomaj, boală asociată stării psihice negative determinată de starea de supraîndatorare, faliment personal, pierderea locuinței și a surselor de finanțare ale familiei debitorului, riscul de revoltă socială. Sentimentul irelevanței și inutilității sociale a celor supraîndatorați și captivi creditorilor financiari este agravată de lipsa unei plase de siguranță socială de care toți cetățenii Uniunii Europene, inclusiv cetățenii români ar trebui să beneficieze. Acesta este și un potențial cost politic, incomparabil mai mare și mai grav decât costurile sociale ale supraîndatorării. Societatea pierde din supraîndatorarea consumatorilor și din sentimentul inutilității sociale antrenat de supraîndatorare”, arăta inițiatorul proiectului în expunerea de motive.
Restricții la stabilirea dobânzilor la credite
Pornind de la aceste considerente, proiectul adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, prevedea că dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele imobiliare nu poate depăși cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referință practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă. În cazul în care creditorul este o instituție financiară nebancară, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăși dublul dobânzii de referință practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă. De asemenea, dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăși cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referință practicată de BNR. Pe de altă parte, proiectul mai prevede că în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, suma pe care o are de rambursat un creditor nu poate depăși dublul sumei împrumutate. În cazul creditelor contractate și aflate în derulare înainte de intrarea în vigoare a noii legii, dacă nivelul dobânzii anuale efective este mai ridicat decât plafoanele enumerate mai sus, acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie printr-o hotărâre judecătorească. „În scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă și contractelor în derulare”, se precizează în proiectul de lege.
Inserarea în contracte și utilizarea de dobânzi excesive pot fi sancționate pentru abuzul de putere economică, practicile agresive sau înșelătoare ori, după caz, frauda la lege săvârșite cu aceste ocazii de creditorii financiari.
Citește pe Antena3.ro
din proiectul de lege inițiat de deputatul Daniel-Cătălin Zamfir
Ce a decis Curtea Constituțională
După o amânare a analizării proiectului de șase luni, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an a venit și verdictul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de 70 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, a transmis Curtea.
Parlamentarii PNL, contestatarii proiectului, au apreciat, printre altele, că în absența unui studiu de impact, acesta este viciat dintr-o dublă perspectivă. În primul rând, în condițiile în care nu este furnizată o analiză care să probeze faptul că pe piață există dobânzi excesive, rezultă că adoptarea acestei legi nu este necesară. În al doilea rând, plafonarea dobânzilor se realizează în mod arbitrar și potrivit unui criteriu exogen. Caracterul arbitrar al plafonării rezultă din faptul că, în diversele forme ale legii, punctele procentuale care s-ar adăuga dobânzii de referință a Băncii Naționale a României au fost diferite.
Valoarea dobânzilor încasate, de 5 ori mai mare decât cea a dobânzilor plătite
Veniturile din dobânzile la creditele obţinute de băncile din România ajunseseră, la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, la 14,4 miliarde de lei, în timp ce dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost de numai 2,87 miliarde de lei, rezultând un venit net de circa 11,5 miliarde de lei. Diferenţa dintre dobânzile încasate şi cele plătite în 2020 a rămas apropiată de cea înregistrată în 2019, an în care veniturile băncilor din dobânzi au ajuns la 18,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile pe care le-au avut cu dobânzile plătite au fost de aproximativ 3,8 miliarde de lei.
Inițiatorul proiectului, deputatul Daniel Zamfir, spune că proiectul său nu făcea decât să aplice ceea ce se prevede legislația altor țări din UE unde dobânzile la credite sunt plafonate. „Plafonarea dobânzilor funcționează în 16 țări din UE. Vorbim aici de Franța, Italia, Germania, Spania etc., și chiar în SUA. Să vă mai reamintesc ce se întâmplă cu IFN-urile care au niște dobânzi aberante? În proiect, eu nu am inventat nimic, doar am aplicat modelul practicat de Provident, care este cel mai mare IFN de pe piața românească, la el acasă, în Marea Britanie”, ne-a declarat deputatul Zamfir. Pe de altă parte, motivația Curții de Conturi care în motivarea deciziei a invocat faptul că dobânda anuală efectivă (DAE) este neinteligibilă este considerată de inițiator o invenție. „Eu nu am dat o definiție a dobânzii anuale efective, în proiect am preluat DAE așa cum a fost definită ea în Legea 52/2016. Acum vine CCR și spune că DAE este neinteligibil. Lăsând la o parte faptul că, potrivit DEX-ului limbii române, neinteligibil se referă la altceva, practic acum CCR ne spune că avem o problemă cu DAE încă din 2016, deci cu toate contractele de creditare încheiate de atunci încoace. Este o nebunie, practic au vrut să nu fie adoptat acest proiect și au inventat motive. S-au făcut presiuni politice”, susține inițiatorul proiectului.
„Analizarea acestui proiect de către membrii Curții de Conturi a fost amânată de șapte ori. Nu există nicio lege a cărei analiză la CCR să fie amânată de șapte ori”.
Deputatul Daniel Zamfir
