Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul prevede trei modificări substanțiale, începând cu obligativitatea pentru Ministerul Sănătății de a avea protocoale coerente cu Administrația Națională a Penitenciarelor în vederea detașării personalului medical în penitenciare. Apoi, se propune ca deținuții eliberați care nu au locuință și nici familie să beneficieze, timp de trei luni, de locuință socială cu chirie subvenționată, astfel încât persoana în cauză să poată căuta și găsi un loc de muncă. De asemenea, proiectul prevede includerea deținuților eliberați în lista categoriilor vulnerabile pentru angajarea cărora angajatorii pot beneficia de anumite facilități financiare, cu condiția să mențină în serviciu respectivii angajați timp de minimum 18 luni. Deși legea este susținută de 91 de senatori și deputați, la Senat a picat la vot, din cauză că nu a fost adunată o majoritate calificată. În acest moment, proiectul se află pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional.
Proiectul de lege în discuție se numește PLX 304/2026 - „Inițiativă legislativă pentru reducerea gradului de recidivă în cadrul reformei legii penale și a condițiilor din penitenciare” și a fost înregistrat, prima dată, la Senat, în data de 23 decembrie 2025. Proiectul îi aparține deputatei AUR Laura Gherasim, însă, potrivit documentelor oficiale existente la Parlament, a fost susținut prin semnătură de încă 90 de senatori și deputați, printre care se află și mai mulți parlamentari de la PSD și de la PUSL.
În expunerea de motive care însoțește demersul legislativ în discuție se arată că proiectul are ca scop fundamental „îmbunătățirea sistemului de reintegrare socială a persoanelor eliberate din penitenciare, prin crearea unui cadru juridic coerent care să faciliteze accesul acestora la servicii medicale adecvate în timpul detenției, la locuințe sociale după eliberare și la posibilități de angajare și la programe de ordin comunitar”.
Autoarea legii susține că analiza statistică a datelor privind executarea pedepselor în România relevă faptul că rata recidivei rămâne ridicată, ceea ce demonstrează lipsa programelor de reintegrare socială și a măsurilor de sprijin post-detenție. „Lipsa unor parteneriate structurate între sistemul penitenciar, autoritățile locale, angajatori și organizațiile nonguvernamentale face ca persoanele eliberate din penitenciare să se confrunte cu obstacole majore în reintegrarea pe piața muncii și în găsirea unei locuințe, factori care contribuie semnificativ la recidivă. Studiile internaționale demonstrează că lipsa unei locuințe stabile și a unui loc de muncă în primele luni după eliberare crește cu peste 70% riscul de recidivă”, se arată în documentul citat.
Legislația neclară și incompletă contribuie la perpetuarea recidivei
Conform aceleiași expuneri de motive, legislația în vigoare nu prevede mecanisme concrete de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea foștilor deținuți, „ceea ce face ca discriminarea pe piața muncii să rămână un obstacol major în calea reintegrării”, și că, deși legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj prevede facilități pentru angajatorii care încadrează anumite categorii vulnerabile, aceasta nu acoperă în mod expres și persoanele eliberate din penitenciare. „Această omisiune legislativă limitează semnificativ șansele de reintegrare ale foștilor deținuți și contribuie la perpetuarea ciclului infracțional”, mai notează inițiatoarea legii.
Un alt punct notat este faptul că serviciile de probațiune, deși au un rol esențial în supravegherea și sprijinirea persoanelor condamnate, nu au, în prezent, obligația legală de a dezvolta programe de mentorat comunitar și de reducere a stigmatizării. „Această lipsă de claritate legislativă face ca astfel de programe să depindă exclusiv de inițiativa locală și de disponibilitatea resurselor, fără a exista o viziune coerentă la nivel național”, arată deputata AUR Laura Gherasim.
Implicarea activă a Ministerului Sănătății și a serviciilor de probațiune
Astfel, legea în discuție instituie în legislația națională o obligație expresă și concretă a Ministerului Sănătății de a sprijini asigurarea personalului medical din penitenciare, prin detașare, repartizare sau contracte de colaborare, cu prioritate pe specialitățile deficitare. Conform autoarei legii, această obligație nu va mai fi lăsată la latitudinea autorităților sau la discreția protocoalelor de colaborare informale, ci devine un mandat legal clar, a cărui neîndeplinire poate atrage răspunderea instituțională. Mai mult, se stabilește cadrul pentru elaborarea unui protocol formal între Ministerul Sănătății și Administrația Națională a Penitenciarelor, care va stabili fluxurile de trimitere către centrele de referință și modalitățile concrete de detașare a personalului medical.
Același proiect de lege introduce pentru prima dată în Legea locuinței un acces prioritar la locuință socială pentru persoanele eliberate din penitenciare care nu dețin o locuință și care nu au familie. „Au acces prioritar la locuință socială, cu chirie subvenționată, timp de trei luni, persoanele condamnate, eliberate din penitenciare, care nu dețin o locuință, nu au familie, iar suma de bani primită la eliberarea din penitenciar ca urmare a prestării de muncă în timpul executării pedepsei se situează sub nivelul unei treimi din câștigul salarial mediu net lunar pe economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea depusă de persoana respectivă, pe baza recomandării serviciului de probațiune”, reglementează legea propusă.
Inițiatoarea arată că accesul prioritar va fi condiționat de recomandarea serviciului de probațiune și de situația economică a persoanei, astfel încât să fie orientată cu adevărat către cei care au cea mai mare nevoie de sprijin. Iar perioada de trei luni de locuință socială cu chirie subvenționată oferă o fereastră de oportunitate esențială pentru ca persoana eliberată să își găsească un loc de muncă și să își reabiliteze situația.
Stimulente pentru angajatori
Tot ca element de noutate, legea prevede extinderea expresă a stimulentelor pentru angajatori, astfel încât să includă și persoanele eliberate din penitenciare. Se dorește crearea, astfel, a unui cadru legal explicit care să încurajeze angajatorii să ofere șanse de reintegrare foștilor deținuți, prin acordarea de facilități financiare similare cu cele oferite altor categorii vulnerabile.
De aceste facilități urmează, astfel, să beneficieze și angajatorii care, în raport cu numărul de angajați, încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, persoane eliberate din penitenciare și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni. Proiectul mai prevede că angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale acestor persoane anterior termenului de 18 luni vor fi obligați să restituie, în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă sau de serviciu anterior termenului menționat, la care să se adauge dobânda de referință a Băncii Naționale în vigoare la data încetării raportului de muncă sau de serviciu.
Se mai prevede, de asemenea, că aceste facilități se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat de persoanele angajate din categoriile vulnerabile, precum și pentru perioadele în care respectivele persoane se află în concediu de odihnă. De asemenea, aceste facilități se acordă angajatorilor în situația în care persoanele din categoriile vulnerabile în cauză sunt înregistrate ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București.
Atragerea ONG-urilor și a cultelor religioase
Iar lucrurile nu se opresc aici. Proiectul de lege mai prevede includerea obligației exprese pentru serviciile de probațiune să colaboreze cu autoritățile locale, cu organizațiile neguvernamentale și cu cultele religioase pentru sprijinirea reinserției foștilor deținuți, prin programe de mentorat comunitar, consiliere educațională și campanii de reducere a stigmatizării.
„Această dispoziție transformă vechile servicii de probațiune din simple organisme de supraveghere în agenți activi ai reinserției sociale, care au responsabilitatea de a consilia construirea de punți între foștii deținuți și comunitate”, se mai precizează în expunerea de motive.
Ciudatul parcurs parlamentar. La Senat, au fost mai multe voturi pentru, dar nu s-a atins majoritatea calificată
Așa cum am arătat mai sus, proiectul de lege este susținut, printr-un tabel de semnături, de 91 de senatori și deputați din Parlamentul României. Șase dintre aceștia aparțin Grupului Parlamentar al PSD din Camera Deputaților, printre ei aflându-se și deputata umanistă Grațiela Gavrilescu. Ba, mai mult, chiar și Longher Ghervazen, membru al Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, a semnat pentru susținerea acestei inițiative legislative.
Inițial, proiectul a intrat în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aici, atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au remis avize favorabile.
În schimb, Comisia pentru Sănătate, Comisia pentru Buget-Finanțe, Comisia pentru Activitate Bancară și Comisia pentru Administrație Publică ale Camerei Superioare a Parlamentului au decis să avizeze negativ acest proiect de act normativ.
De asemenea, Comisia Juridică a înaintat, la data de 12 martie 2026, Plenului Senatului un raport de respingere a proiectului de lege. După care, la data de 31 martie 2026, aceeași Comisie Juridică a venit cu un supliment la raport, de asemenea negativ.
Legea a intrat la vot, în Plenul Senatului, în data de 1 aprilie 2026, unde a picat. Culmea, a existat un singur vot pentru adoptarea raportului (este vorba despre senatorul PNL Gheorghe Flutur), 62 de voturi pentru adoptarea legii și 34 de abțineri. Nu a fost însă atinsă majoritatea calificată pentru ca proiectul de lege să treacă.
La data de 7 aprilie 2026, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Aici, Comisia Juridică are termen să depună raportul final până pe data de 5 mai 2026.
Citește pe Antena3.ro
