Lupul moralist - Coaliţia de Şters pe Jos a reinviat

Deasupra oricăror legi şi doar in virtutea faptului că se crede reprezentativă pentru opinia publică din Romănia, o mănă de ONG-uri strănse sub pălăria Coaliţiei pentru un Parlament Curat reinvie după trei ani şi imparte verdicte: cine are dreptul şi cine nu să candideze pentru Parlamentul European.

Deasupra oricăror legi şi doar in virtutea faptului că se crede reprezentativă pentru opinia publică din Romănia, o mănă de ONG-uri strănse sub pălăria Coaliţiei pentru Parlament Curat reinvie după trei ani şi imparte verdicte: cine are dreptul şi cine nu să candideze pentru Parlamentul European.


Inaintea alegerilor generale din 2004 apărea sub titulatura Coaliţia pentru un Parlament Curat (CPC) un conglomerat de ONG-uri care işi propunea cu de la sine putere să arate romănilor cine merita sau nu să intre in forul legislativ al ţării, in baza unor criterii prestabilite. Aceste criterii erau: realizarea de profit necuvenit, ca urmare a unui conflict de interese, căt timp persoana a deţinut funcţii publice; persoana se află in anchete de corupţie, deturnare de fonduri, fraudă; persoana se află deja in al treilea partid politic sau, mai mult, in urma unor mutări repetate in căutare de avantaje personale, fără ca partidele anterioare să se fi desfiinţat, fuzionat cu cel actual sau să işi fi schimbat orientarea politică in mod radical, fără acordul candidatului; persoana a colaborat ca agent sau informator cu Securitatea; persoana se află sau s-a aflat in incompatibilitate cu o funcţie publică pe care a deţinut-o; persoana este deţinătoarea unei averi disproporţionate faţă de sursele sale declarate de venit; persoanele ar intra intr-o formă sau alta sub incidenţa proiectului de lege a lustraţiei. In baza acestor criterii, Coaliţia a intocmit atunci liste care includeau 95 de candidaţi de la PSD+PUR, nouă de la Alianţa D.A., 46 de la PRM şi trei de la UDMR. Rezultatul? 104 din cei arătaţi cu degetul de CPC au intrat in Parlament, deci au fost validaţi prin votul popular, iar 98 nu au reuşit să treacă acest test, fiind retraşi de pe liste de propriile partide. Raportările Coaliţiei efectuate inainte de alegeri au fost criticate, o serie din informaţiile publicate fiind partizane. Un exemplu concret este Mona Muscă. Ea a candidat şi a fost aleasă deputat pe listele Alianţei D.A. In urma verificării, CNSAS i-a dat Monei Muscă verdict de poliţie politică, verdict in urma căruia aceasta s-a retras din Parlament şi din viaţa politică.


SCHIMBAREA LA FAŢÃ.... După alegerile din 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat şi-a schimbat denumirea, devenind Coaliţia pentru o Guvernare Curată, şi a aplicat aceleaşi criterii pentru membrii Guvernului Tăriceanu. Au fost găsiţi şapte incompatibili. Acuzată că a fost procuror pe vremea lui Ceauşescu şi a omis acest "amănunt" din CV, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, nu a fost insă inclus pe lista oilor negre din Guvern. Nici nu avea cum. A fost preşedinte al APADOR-CH, organizaţie membră a CPC. De altfel, la inceputul acestui an, Monica Macovei s-a bucurat de sprijinul făţiş al Coaliţiei, prin organizarea unor mitinguri de protest faţă de cererea Senatului privind demiterea ei din fruntea Justiţiei, in urma adoptării unei moţiuni simple. După scoaterea PD de la guvernare, Monica Macovei a redevenit "civil", remarcăndu-se in special la mitingurile de susţinere a lui Traian Băsescu organizate inaintea referendumului privind demiterea şefului statului.


Repetănd reţeta aplicată inaintea alegerilor generale din 2004, Coaliţia pentru Parlament Curat a ieşit din nou la rampă pentru a face pe justiţiara. La inceputul acestei săptămăni a dat publicităţii o listă neagră cu 11 candidaţi pentru Parlamentul European care nu corespund criteriilor de eligibilitate propuse de Coaliţia pentru un Parlament Curat. Aşadar, nu au trecut de filtrul Coaliţiei: Petru Filip (PD), Marian Zlotea (PD), Daniel Dăianu (PNL), Cristian Anghel (PNL), Daniela Buruiană-Aprodu (PRM), Cristian Stănescu (PRM), Nicolae Pătru (PRM), Adrian Severin (PSD), Ioan Mircea Paşcu (PSD), Rozalia-Ibolya Biro (UDMR), George Becali (PNG-CD). In aceeaşi zi cănd CPC dădea publicităţii "lista neagră", preşedintele Traian Băsescu declara pe scena unui spectacol folcloric din localitatea Ştei - Bihor să nu se lase păcăliţi la euroalegeri şi să se găndească foarte bine pe cine vor vota, recomandănd candidaţi care au legături căt mai puţine cu trecutul. "Am marea rugăminte să nu vă lăsaţi păcăliţi. Aţi arătat şi in 2004 că nu vă lăsaţi păcăliţi, acum vă rog acelaşi lucru şi mai insistent", a spus Băsescu. Printre ONG-urile membre ale CPC, semnatare ale "listei negre", se numără şi Grupul de Dialog Social, organizaţie ai cărei reprezentanţi au avut in iunie acest an o intălnire de taină cu şeful statului, in vila sa de protocol de la Neptun.


LACUNE. Majoritatea celor vizaţi a contestat nominalizarea pe lista neagră a CPC, iar preşedintele GIP, Mugur Ciuvică, a semnalat că aceasta are "lacune grave", din document lipsind in mod "nejustificat" numele lui Theodor Stolojan (PLD), Sorin Frunzăverde (PD) şi Roberta Anastase (PD). Ciuvică remarcă faptul că numele lui Sorin Frunzăverde "apare in mai multe convorbiri telefonice interceptate de SRI-UM 0653 Reşiţa, la cererea Parchetului General, in dosarul Contrabandei cu ţigări de pe Clisura Dunarii" şi susţine că Frunzăverde ar fi fost "vicepreşedinte cu probleme politico-ideologice şi propagandă vizuală in Asociaţia Studenţilor Comunişti din Institutul Politehnic Bucureşti". Despre Stolojan, Ciuvică afirmă că nu indeplineşte aproape toate criteriile de eligibilitate luate in consideraţie de CPC. Astfel, Stolojan "a dat Complexul Sportiv Herăstrău firmei soţiei sale", este cercetat de DNA , este "traseist politic", "a colaborat cu Securitatea", este "deţinătorul unei averi disproporţionate faţă de sursele sale declarate de venit". In ce o priveşte pe Roberta Anastase, GIP afirmă că Asociaţia ProDemocraţia - membră a CPC - a depus la Curtea de Conturi o plăngere pentru faptul că "in campania electorală din 2004 a donat Partidului Democrat de 11 ori mai mulţi bani decăt declarase că a căştigat in acel an".


CINE ŞI DE CE? Cazul Mona Muscă, al Monicăi Macovei, lacunele semnalate de Grupul lui Mugur Ciuvică, ignorarea prezumţiei de nevinovăţie, dar şi declaraţiile preşedintelui Băsescu arată că această Coaliţie nu este nici pe departe "civilă" şi imparţială, făcănd anumite jocuri politice. Dar cine este de fapt această Coaliţie: un grup de persoane private in fruntea unor ONG-uri, care se declară "reprezentativă pentru opinia publică din Romănia". Cine a decis insă că este reprezentativă, cine i-a dat dreptul de a impărţi oamenii in buni şi in răi, in ce măsură are autoritatea morală să facă acest lucru? Nimeni nu spune. "Noi nu interzicem şi nu anchetăm, noi nu facem decăt să informăm pe alegători asupra opiniei noastre şi a criteriilor care stau la baza ei", işi declară CPC scopurile. Dar căt de credibile, transparente, documentate sunt criteriile, persoanele care le fac? In cazurile celor 11 candidaţi la euroalegeri sunt citate informaţii vehiculate in presa locală şi centrală, ori nici presa nu este scutită de manipulare. Dacă aceste informaţii, acuzaţii se vor dovedi false, cine va plăti, deşi răul a fost deja făcut? In tot acest tablou, un lucru este insă cert:Â membrii Coaliţiei nu sunt nici judecători, nici procurori, singurii abilitaţi de lege să formuleze, să-i judece pe acuzaţi şi să dea verdicte. Iar singurul care poate să decidă dacă un candidat merită sau nu să fie ales este votul exprimat de cetăţeni.