Clasa politică se confruntă cu probleme mari în noul an, unul extrem de important, cu două scrutine electorale, alegerile locale şi cele parlamentare. Principalele probleme ale partide-lor ţin de candidaturi şi de sumele de bani pe care le au la dispoziţie, în contextul în care au adunat tot mai multe datorii, iar veniturile din cotizaţiile de partid încă se strâng cu greu.
Se pare că problema princi-pală a partidelor rămâne cea a candidaţilor pentru alegerile care au loc anul acesta, fie că vorbim de locale sau de parla-mentare. Atât PSD, cât şi PNL au adoptat criterii de integritate pe care candidaţii trebuie să le respecte. Printre ele se numără colaborarea cu fosta Securitate sau deţinerea de funcţii în regimul comunist, problemele penale sau cu ANI, precum şi traseismul politic, declaraţiile injurioase, dar şi datoriile la bugetul local sau neregulile din declaraţiile de avere. Astfel, pentru majoritatea celor care îşi doreau un post în administraţia locală devine din ce în ce mai greu să treacă de aceste criterii. Doar dacă ar fi să ne raportăm la primarii de municipii care se află în funcţie, cel puţin o treime dintre ei nu vor mai putea candida, şi asta pentru că au probleme cu legea. Situaţia este dificilă şi pentru preşedinţii de Consilii Judeţene. Deşi nu vor mai fi aleşi în mod direct, prin vot uninominal, ci vor fi aleşi prin votul consilierilor judeţeni, din rândul lor, cei care vor să conducă judeţul trebuie să acceadă pe lista de consilieri şi să îndeplinească criteriile de integritate. Dacă ne referim strict la latura penală, mai bine de jumătate din preşedintii de CJ aleşi în 2012 au ajuns în închisoare, sau sunt cercetaţi penal sau pentru conflict de interese. În afară de criteriul penal, există multe exemple în care primari sau consilieri din administraţia locală au deţinut funcţii înainte de 1989. PNL începe validarea candidaturilor de primari pe data de 18 ianu-arie, iar finalizarea listelor de candidaţi va avea loc în primă-vară, în timp ce pentru PSD mai rămâne de lămurit un aspect important, şi anume dacă partidul va merge alături de UNPR în alegeri sau dacă va candida fără formaţiunea condusă de Gabriel Oprea.
Bani puţini, datorii multe
O altă problemă o reprezintă situaţia financiară a partidelor. Acestea au datorii de peste 12 milioane de euro doar de la ultimele alegeri. De la an la an, restanțele nu scad foarte mult. PSD are datorii de două mili-oane de euro, deşi în 2015 au scăzut cu 30-40% faţă de anul anterior. La această sumă se adaugă aproximativ 350.000 de euro de la evenimentul din noiembrie 2014, când Victor Ponta şi-a lansat candidatura la alegerile prezidenţiale pe stadi-onul Naţional Arena. Curtea de Conturi a descoperit nereguli la cheltuielile Primăriei Muni-cipiului Bucu-reşti cu eveni- mentul respectiv. Astfel, adminis-tratorul stadio-nului a dat PSD în judecată şi a câştigat. Acum partidul e obligat să plătească suma, decizia instanţei fiind definitivă. La PNL situaţia datoriilor e asemănătoare. Apro-ximativ două milioane de euro are partidul, plus o moştenire a datoriilor mai vechi ale PDL-ului, de aproximativ două milioane de euro.
Din USL au rămas doar datoriile
Din Uniunea Social-Liberală s-a ales praful şi pulberea. De neclintit însă sunt datoriile, care se ridică la două milioane de euro, o situaţie pe care trebuie să o rezolve PSD şi PNL. În acest context, banii se adună cu greu, mai ales odată cu adoptarea noii legislaţii în ceea ce priveşte campaniile electorale. Nici cotizaţiile nu se strâng prea uşor. Deşi Liviu Dragnea a anunţat anul trecut că fiecare membru de partid e obligat să achite cotizaţia minimă de un leu, social-democraţii se mobilizează greu. Şi la PNL există problema cotizaţiilor, membrii de partid, care au şi funcţii de conducere au fost ameninţaţi chiar cu excluderea dacă nu îşi plă- tesc cotizaţia timp de şase luni.
Noile criterii de integritate pe care şi le-au fixat marile partide, PSD şi PNL, sunt atât de draconice încât o parte din aleşii locali aflaţi în funcţie nu mai pot candida în 2016. În pofida mărimii lor, aceste partide riscă o criză de cadre.
Atât Alina Gorghiu, cât şi Liviu Drag-nea conduc par- tide grevate de probleme financia-re vechi, cauzate de precedentele alegeri parlamentareNoile