Stimate domnule Presedinte de sedinta,
Stimati membri ai Parlamentului,
Doamnelor si domnilor,
Intotdeauna am considerat ca relatia mea cu Parlamentul este una institutionala si din punctul meu de vedere am considerat-o corecta. Stau marturie sutele de acte normative transmise spre promulgare, precum si cooperarea buna atunci cand, solicitand reexaminarea unor legi, Parlamentul a fost receptiv, analizand cu deschidere propunerile Presedintelui.
Am luat nota de solicitarea pe care Birourile Permanente ale celor doua Camere reunite mi-au transmis-o prin presa.
Cred totusi ca ati exagerat si ati fost excesivi in interpretare. Eu nu m-am referit la Parlament, ci la si citez, "
politicieni care fac legi pentru infractori". Si acest lucru nu tine doar de politicieni aflati in Parlament, tine si de politicieni aflati in consiliile locale, in Guvern. Boala este extinsa in tot sistemul nostru politic si administrativ, iar cele peste 100 de interpelari ale parlamentarilor, din tot spectrul politic, pe tema coruptiei, se constituie si ele intr-o marturie solida .
Nu am sa intru in detalii. Va voi da doar cateva exemple pentru a va convinge ca de multe ori si Parlamentul a fost atras in aceste realitati ale coruptiei, desi cea mai mare parte a parlamentarilor nu au avut nici informatiile necesare, dar nici vointa de a se documenta pentru a vota in cunostiinta de cauza:
Din 2000 pana in 2007, s-au emis frecvent ordonante prin care agenti economici sunt scutiti sau amanati de la plata obligatiilor catre stat. Niciodata nu a existat o explicatie de ce pentru unele societati s-au aplicat aceste scutiri, iar pentru altele nu.
Anul acesta a fost o puternica dezbatere privind privatizarea Petrom, aprobata prin lege de Parlamentul Romaniei. Este inacceptabil faptul ca parlamentari care voteaza nu stiu continutul legii de privatizare, nici detaliile acestei privatizari.
Legea initiata de un parlamentar pentru gratierea a circa 5000 de infractori.
Legea initiata de alti trei parlamentari pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si a celor conexe acesteia. Am returnat Parlamentului aceasta lege pentru ca dezincrimina utilizarea pentru alta destinatie a creditelor angajate si in acelasi timp dezincrimina nerespectarea normelor bancare. Aceasta lege ar fi anulat practic cercetarile penale privind 80 de persoane trimise in judecata si ar fi anulat pentru totdeauna responsabilitatea celor peste 300 de firme si persoane fizice care au luat credite de la Bancorex si Banca Agricola si nu le-au mai returnat. Am convingerea ca Parlamentul va raspunde pozitiv observatiilor pe care le-am facut la trimiterea pentru reexaminarea legii.
Un alt exemplu, mult discutat in aceste zile, este Legea trimisa inapoi la reexaminare, semnata de 7 parlamentari, prin care se creau facilitati fiscale producatorilor de bere autohtoni, iar seria acestor exemple este lunga si sunt convins ca analizand-o puteti evalua foarte bine ca afirmatia nu a avut nimic incorect. Mai ales ca este sustinuta de peste 100 de interpelari si declaratii ale parlamentarilor, legate de coruptie, din 2005 si pana acum.
Prin aceste exemplificari este evident ca astfel de acte sunt transpartinice si beneficiaza de sustinerea intregului spectru politic de cele mai multe ori. Veti vedea ca la initiatori sunt reprezentate toate partidele.
Vorbind despre un sistem mascat de coruptie, as merge mai departe, pronuntand numele aproape magic RAPPS, regia care pune la dispozitia demnitarilor locuinte de serviciu. Putini parasesc aceste locuinte dupa ce pleaca din functia publica, cei mai multi continuand sa beneficieze de tratament special, nelegal ceea ce ii face depedenti de Guvern chiar daca ei sunt in opozitie.
O alta modalitate prin care se manifesta coruptia este transmiterea informatiilor de interes public in mod preferential, respectiv catre protejatii din imediata apropiere a oamenilor politici. In actuala situatie, acestia vor fi beneficiarii fondurilor de la UE. Mergeti in comunele din circumscriptiile dvs. si vedeti cati primari, cati cetateni cunosc la aceasta ora modalitatea si conditiile de accesare a fondurilor europene. In lipsa informarii, se prefigureaza, as spune, accesarea acestor fonduri de catre clientela politica.
Cu siguranta, exista o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici deoarece nu mai functioneaza telefonul catre procurori si judecatori. In ultimii doi ani, fosti si actuali baroni locali, fosti si actuali ministri, fosti si actuali parlamentari, fosti si actuali consilieri locali au inceput sa raspunda in fata legii. As spune ca justitia a inceput sa functioneze ceea ce creeaza un disconfort major celor care au facut din politica doar un vehicul pentru imbogatire.
As mai mentiona legatura stransa intre unii oameni de afaceri si parte din oamenii politici, tandem prin care s-a reusit un transfer de putere politica dinspre politicieni spre respectivii oameni de afaceri. Sunt aceeasi oameni de afaceri pe care ii gasim la putere continuu prin influenta pe care au dobandit-o asupra oamenilor politicii la varf. In plus, oamenii de afaceri sunt aceia care declanseaza si opresc vaste campanii de presa. Din acest punct de vedere, este esential ca politicienii sa se decupleze din acest tandem si sa lucreze pentru interesul general si nu pentru interesele acestei clientele. Este un lucru esential atat pentru fiecare roman, cat si pentru cea mai mare parte a oamenilor de afaceri care, muncind cinstit, intelegand corect competitia, isi asuma riscurile unei economii de piata creand in acelasi timp prosperitate. Aceasta comunitate cinstita a oamenilor de afaceri este cea care are nevoie sa fie stimulata, sa se asocieze pentru a face fata competitiei cu marile trusturi europene. Comunitatea oamenilor de afaceri nu trebuie sa aiba grija competitiei neloiale, a influentelor politice autohtone care pot distruge investitii si efort facut ani in sir.
Desi prognozele pentru anul 2007 sunt pozitive aratand ca Romania va avea o crestere economica cu cel putin 6 la suta si o inflatie in scadere la circa 4 la suta, trebuie sa ne ingrijoreze faptul ca tendinta pozitiva a economiei noastre nu este suficienta pentru realizarea convergentei, deci de apropiere de dezvoltarea economica la nivelul tarilor din UE.
In acelasi timp, o mare problema care se prefigureaza nu este legata atat de succesul integrarii noastre, cat de felul in care acest succes va fi distribuit in societatea romaneasca si in masura in care fiecare cetatean va vedea o imbunatatire in viata sa personala. Este esential ca romanii sa aiba sentimentul si convingerea ca in fata evolutiilor viitoare sansele sunt egale si ca sansele bunastarii nu le au doar cei care sunt "lipiti" de politicieni, ci o are fiecare dintre romanii capabili sa isi valorifice sansele. Increderea mai mare a romanilor in institutiile UE trebuie sa ne dea de gandit. Romanii nu au incredere, in general, in institutiile politice romanesti, iar acesta este semnalul clar ca trebuie sa facem o schimbare profunda in clasa politica.
Inca de la inceputul mandatului m-am consultat cu partidele stabilind ca se vor forma comisii pentru analizarea modificarilor care trebuie aduse Constitutiei in asa fel incat sistemul politic romanesc sa devina mai flexibil, capabil sa raspunda exigentelor populatiei si adaptat nevoilor de a functiona in interiorul UE. Din pacate, partidele parlamentare nu au pus in aplicare angajamentul de a forma Comisia pentru revizuirea Constitutiei cum nu s-au facut nici progrese in ceea ce priveste introducerea unui sistem de vot care sa duca la reformarea reala a clasei politice. Din acest punct de vedere posibilitatea Presedintelui de a impinge reformele constitutionale si politice sunt limitate de prevederile din Constitutie. Voi face insa ceea ce pot sa fac, si anume voi declansa un Referendum prin care sa solicit romanilor sa opteze pentru introducerea votului uninominal.
Sper in acelasi timp ca Parlamentul Romaniei va declansa procedurile, atat de necesare, pentru modificarea Constitutiei.
Este evident ca societatea romaneasca evolueaza, dar nu putem spune acelasi lucru despre clasa politica.
In ultimii ani, Romania a intrat intr-un proces accelerat de modernizare, in aproape toate domeniile, proces impus de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene. Insa in domeniul politicii, nu exista aquis comunitar. Nu exista reglementari care sa stabileasca nivelul necesar de moralitate in viata politica, nu exista nici masuri care sa oblige clasa politica la o reprezentare autentica a intereselor comunitatilor locale. Iar Romania a atins un punct critic, de la care reforma clasei politice devine cruciala pentru sanatatea vietii publice si eficienta institutiilor statului.
Innoirea partiala nu inseamna neaparat reformarea clasei politice.
Societatea romaneasca a facut progrese remarcabile in ultimii 17 ani in toate domeniile, mai putin insa in ceea ce priveste reforma clasei politice. As spune ca exista o diferenta importanta intre innoire si reformare. Anul 2004 a fost un an important in ceea ce priveste innoirea partiala a clasei politice. Partidele parlamentare s-au prezentat in alegeri cu multi tineri pe listele electorale. Desi acest lucru a fost unanim apreciat, am continuat sa asistam la surprize mai putin placute, vazand politicieni tineri anchetati sub suspiciunea de coruptie. Un astfel de caz a fost posibil si este oricand posibil si pentru ca in ciuda unei innoiri partiale, mult asteptata reforma a clasei politice nu s-a produs.
Am vazut politicieni judecati pentru coruptie, dar rareori am vazut demisii. Perpetuarea acestei stari de fapt nu ar fi fost posibila in cazul in care respectivul politician ar fi fost ales in mod direct de catre cetateni. In continuare, la 17 ani de la caderea comunismului, politicienii romani dau seama, in primul rand, sefilor de partid si deloc sau aproape deloc comunitatilor care ii aleg.
Practica ascunderii in spatele listelor de partid, a migratiei dintr-un judet in altul, in speranta ca anonimatul va proteja din nou interesele inca un ciclu electoral au fost in acesti 17 ani, modalitati de a evita responsabilitatea directa in fata cetatenilor.
Uneori, chiar si politicienii tineri, in absenta unui vot direct, risca sa devina copii fidele ale mentorilor politici. Exista cazuri in care chiar tineri politicieni contribuie la blocarea reformei clasei politice.
In prezent, asistam la victoria interesului de partid asupra interesului public. Iar acest lucru trebuie privit cu ingrijorare cu atat mai mult cu cat asteptarile de la clasa politica romaneasca sunt altele in prezent decat erau acum cateva luni. Am intrat intr-un sistem cu reguli noi si cred ca si clasa politica romaneasca trebuie sa isi doreasca sa evolueze in fata natiunii dupa reguli noi, de nivel european.
Am vazut coalitii transpartinice impotriva reformei si impotriva dorintei opiniei publice. Am vazut cum in actualul sistem electoral, se poate guverna fara sprijinul opiniei publice. Am vazut cum, in actualul sistem electoral, sunt mai importante controlul asupra parghiilor statului si intelegerile de culise, decat sprijinul opiniei publice si dorinta acesteia de reforma.
Deseori, aceste coalitii transpartinice se bazeaza pe intelegeri la varf, in spatele usilor inchise, in care, politicienii fara un sprijin real in randul electoratului, protejeaza alti politicieni asemeni lor, politicieni care, isi permit cu aroganta sa incerce in mod repetat sa influenteze justitia si pentru motivul ca nu au ajuns niciodata sa dea socoteala direct cetatenilor, ci doar sponsorilor si prietenilor lor.
Complicitatile transpartinice din actuala viata politica romaneasca au dus la comportamente politice in dispretul total al opiniei publice. Coalitiile transpartinice au ajuns sa fie angrenate uneori in proiecte aberante, fara nici o legatura cu realitatea, cum ar fi inventarea cu orice pret de conflicte politice, sau in atacarea proiectelor de reforma institutionala, in scopul protejarii propriilor interese.
Votul uninominal va inversa raporturile de putere in cadrul partidelor - ajungandu-se la situatia in care conducerea partidului va depinde de sprijinul parlamentarilor, nu parlamentarii de sprijinul conducerii.
Votul uninominal va inversa raporturile de putere in cadrul politicii romanesti - printr-un transfer de putere de la conducerea partidelor catre electoratul de la nivel local care il voteaza pe parlamentar.
In lipsa unei masuri imediate de reformare a clasei politice exista riscul pierderii totale a increderii in clasa politica, precum si riscul unui vot de blam generalizat la adresa politicienilor romani. Trebuie schimbata perceptia ca in ciuda procesului accelerat de reformare a Romaniei, politicienii incearca sa se sustraga acestui proces. Singura solutie pentru corectarea acestei perceptii este introducerea votului uninominal pentru Parlamentul Romaniei.
Stimati parlamentari,
In baza art. 90 din Constitutia Romaniei si a art. 11 si 12 din Legea 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, precum si a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 567/2006, va consult, repet, termenul Constitutional este va consult, cu privire la organizarea unui referendum cu privire la introducerea votului uninominal la Senat si Camera Deputatilor incepand cu urmatoarele alegeri parlamentare.
Va multumesc. Din acest moment procedura de lansare a Referendumului a fost indeplinita."