Conflictul dintre Traian Băsescu şi presă plus opoziţie a fost mutat în Parlamentul European (PE), unde ieri, în Comisia pentru Petiţii, la fel ca în Parlamentul României, opoziţia a părăsit sala de şedinţă în momentul votului, protestând faţă de respingerea de popularii europeni (PPE) a petiţiei privind încălcarea libertăţii presei în România.
Comisia PETI a dezbătut petiţiile înaintate de sindicatele presei române în legătură cu includerea presei în strategia de securitate a CSAT la capitolul "vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale". Preşedinţia şi PDL s-au pregătit temeinic pentru audieri, fiind deplasată la Bruxelles o echipă de susţinători ai strategiei CSAT, formată din Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Bogdan Mănoiu, consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene şi directorul Direcţiei Juridice şi MAE. PDL şi-a trimis la comisie cei mai vocali europarlamentari: Theodor Stolojan, Traian Ungureanu, Cristian Preda, ba chiar şi pe Elena Băsescu, deşi aceasta nu a luat cuvântul, folosind pentru comunicare în timpul şedinţei numai SMS-urile.
Toată această echipă s-a străduit să convingă Comisia PETI a Parlamentului European că cele două televiziuni de ştiri din România, Antena 3 şi Realitatea TV, reprezintă, prin întreaga lor activitate, o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, justificându-se astfel includerea presei în categoria vulnerabilităţilor statului. Lui Theodor Stolojan i-a revenit misiunea să aducă la cunoştinţa parlamentarilor europeni cine sunt patronii celor două televiziuni şi cu ce se ocupă acestea.
În raportul înaintat comisiei, fostul premier a scris că "Antena 3 şi Realitatea nu sunt victime, ci parte a problemei. Campania lor vicioasă anti-Băsescu şi anti-Guvern este un fapt incontestabil. Genul de jurnalism pe care îl promovează este un pericol foarte serios la adresa standardelor etice şi o tentativă făţişă de manipulare a opiniei publice". "Paragraful referitor la presă din strategia de securitate se referă la şantajul politic şi linşajul unor personaje operate de principalele trusturi media", a explicat Stolojan, acompaniat de colegii săi care au încercat să arate că nu există o problemă cu presa în întregimea ei. Ba dimpotrivă, după cum au spus Traian Ungureanu, Valeriu Turcan şi Cristian Preda, dovada supremă a libertăţii presei în România este faptul că Băsescu a pierdut un proces de calomnie cu un jurnalist. Valeriu Turcan a arătat că "în strategia de securitate se recunoaşte o problemă, nu se impun restricţii", el spunând că în România libertatea de exprimare este garantată.
De partea cealaltă, cele patru grupuri politice aflate în opoziţie în PE au cerut aprobarea petiţiei şi înaintarea unei solicitări către Consiliul European să ia măsuri, pentru că "este de netolerat ca un guvern dintr-o ţară UE să facă ce vrea cu mass-media". Socialiştii, grupul ALDE şi verzii au criticat susţinerea de PPE a punctului de vedere al PDL şi al lui Traian Băsescu, în condiţiile în care popularii au cerut să se voteze respingerea petiţiei, fără a se supune la vot şi celelalte propuneri venite din partea altor grupuri politice. În semn de protest faţă de PPE, europarlamentarii de alte culori politice au părăsit sala, iar petiţia a fost respinsă cu unanimitate de voturi.
Europarlamentarii PSD au anunţat că grupurile Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Verzilor şi Grupul Confederal al Stângii Unite Europene vor contesta votul din Comisia de Petiţii în cadrul Conferintei Preşedinţilor.
Potrivit europarlamentarului PSD Victor Boştinaru, reprezentanţii PPE, care au 12 membri în Comisia de petiţii, au venit la vot cu 16 europarlamentari. "Au fost 16 europarlamentari PPE, poate chiar mai mulţi, care au venit să asiste şi să îşi exprime sprijinul", a recunoscut Ungureanu pentru Mediafax. "Au ridicat mâna pentru că era confuzie. Dar intră în joc şi se reţin ca exprimate doar numărul de voturi pe care reprezentanţii PPE îl au în Comisia de Petiţii, respectiv 12, chiar dacă ar fi ridicat mâna nu 16, ci 2.000", a spus Traian Ungureanu, adăugând că, de altfel, în procesul-verbal al şedinţei s-a notat numărul corect de voturi pe care europarlamentarii PPE îl puteau exprima, respectiv 12. Ungureanu susţine însă că votul a fost legal şi s-a exprimat cu respectarea cvorumului.