Mircea Geoană: "Nu cu hăhăiala se conduce ţara"

Liderul PSD Mircea Geoană îl acuză pe şeful statului că a greşit foarte mult crezându-se o figură mesianică pentru poporul român şi că a furat cei mai buni cinci ani ai României. În opinia lui Geoană, cel mai mare eşec al lui Traian Băsescu este că a ucis speranţele românilor în cei 15 ani cât a fost în fruntea ţării ca ministru, primar şi preşedinte.

● Jurnalul Naţional: Domnule Mircea Geoană, FMI a anunţat că eliberează a doua tranşă de împrumut pentru România. Vom avea bani de pensii şi salarii? Până la urmă este acordul cu Fondul soluţia ieşirii din criză?
● Mircea Geoană: Îmi exprimam îngrijorarea, zilele trecute, că o amânare a eliberării tranşei de împrumut ar fi pus în pericol plata pensiilor şi a salariilor. Soluţia de moment ar fi fost ca Guvernul să taie din banii de investiţii, şi aşa prea puţini, pentru a-şi onora obligaţiile faţă de salariaţi şi pensionari. Însă acest lucru ar fi însemnat doar o amânare a momentului în care riscul de neplată să devină realitate. Acordul cu FMI nu este în sine o soluţie pentru ieşirea din criză. Soluţiile trebuie aplicate de Guvern.  Am fost acuzaţi pe nedrept că ne-am opus acordului de finanţare cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Am ştiut de la bun început că vom avea nevoie de aceşti bani. Însă acestea nu sunt instituţii de caritate şi au pus nişte condiţii pentru aprobarea împrumutului. PSD acuza atunci tocmai lipsa de transparenţă, pentru că românii trebuie să ştie în ce condiţii urma să primim banii şi cum îi dăm înapoi. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de banii de la Fond, însă acest împrumut nu ţine loc de o politică economică şi fiscală coerentă. Şi, ca o paranteză, din acest motiv PSD nu va accepta să intre în jocuri politicianiste, mărunte, cum este cel cu moţiunea de cenzură. Revenind la acord, prudenţa noastră se dovedeşte că a fost justificată, mai ales după ce Mihai Tănăsescu a declarat că FMI va face noi recomandări guvernului de la Bucureşti, ce s-ar putea institui în noi condiţii ale acordului de finanţare. Nu vreau să par defetist, însă ar trebui să ne întrebăm şi de ce am ajuns aici... Sunt două componente ale răspunsului. Da, este adevărat că o bună parte din această criză a venit peste România, pentru că este o criză internaţională până la urmă. Dar şi noi, aici în România, nu am făcut suficient să ne păzim.


● Jurnalul Naţional: Şi ce puteam face ca să ne păzim, cum spuneţi?
● Mircea Geoană:Puteam să nu pierdem cei mai buni ani ai României, de după aderarea la UE. Dacă ne uităm atent la evoluţia PIB-ului din ultimii ani observăm că motoarele creşterii economice în perioada 2005-2008 au fost, în proporţie covârşitoare, consumul privat şi investiţiile localizate, însă nu în domenii specifice producţiei ci în imobiliare şi în comerţ. Am făcut balon, după balon şi până la urmă totul s-a întors împotriva noastră. Să vă mai dau un exemplu.  În intervalul 2005-2008 s-a obţinut o creştere economică mai puţin eficientă de trei ori comparativ cu perioada 2000-2004 în raport cu resursele financiare externe utilizate.
Ce puteam face? Puteam să investim în infrastructură, puteam să investim în construcţii, însă aceste lucruri trebuiau să se vadă în realitate, nu doar în buzunarul unor miliardari. Puteam să ne gândim câte locuri de muncă putem să facem cu 100 de lei investiţi, dar cu 1.000 de lei, dar cu un milion de lei? Cuvântul cheie a fost şi va rămâne locuri de muncă.


● Jurnalul Naţional: Care sunt soluţiile pentru ieşirea din criză?
● Mircea Geoană:Trebuie spus cinstit că nimeni nu are soluţii miraculoase în buzunar, nicăieri în lume. Toţi au pornit însă de undeva. Răspunsul este legat tot de locurile de muncă. Marea neîmplinire a actualei guvernări este că nu a găsit soluţiile necesare pentru păstrarea locurilor de muncă şi înfiinţarea de altele noi. În 2000, când am preluat guvernarea erau un milion de şomeri în România. Astăzi se pare că ne apropiem de acelaşi număr, parcă e o cifră blestemată. În loc să progresăm, ne-am întors cu opt ani în urmă. Am auzit unii miniştri spunând că nu este o cifră îngrijorătoare. Mă cutremur când văd o astfel de nepăsare. Cum le putem menţine pe cele existente şi crea altele noi? Sunt două domenii majore: infrastructură şi agricultură. S-a vorbit foarte mult în acest an despre investiţiile publice în infrastructură. Din păcate nu s-a făcut nimic. În agricultură însă, lucrurile încep să se mişte. Şi este un semnal încurajator, pentru că agricultura poate şi trebuie să fie motorul relansării economice. România se poate hrăni singură şi îi poate hrăni şi pe alţii. Astăzi, aproape trei sferturi din mâncarea românilor este adusă din import. Trebuie să-i ajutăm pe micii agricultori să-şi depoziteze şi să-şi comercializeze produsele, trebuie să le dăm subvenţii pe măsura celor europene şi să susţinem înfiinţarea de ferme mici şi mijlocii. Trebuie să încurajăm structurile asociative - aici trebuie să fie foarte clar, nu e vorba de o nouă colectivizare ­ ei rămân în continuare proprietari.


● Jurnalul Naţional:  Şi cum veţi crea locuri de muncă? De ce i-ar crede românii pe cei care le promit acest lucru?
● Mircea Geoană:Ştiţi care este principala problemă a noastră, a românilor? Faptul că nu avem cultura locului de muncă. În Germania, la Bochum, când Nokia a vrut să-şi mute fabrica la Jucu, în Cluj, a fost un lanţ uman cu 6.500 de manifestanţi. În alte ţări din vest parlamentarii se leagă cu lanţul de fabrica din zona lor ca să nu se închidă. La noi, unii tratează cinic chestiunea locurilor de muncă. Ei văd sutele şi miile de  concedieri ca un fapt banal. Am văzut această atitudine şi la preşedintele Băsescu, care vorbea destul de nonşalant de reducerea cu 20% a numărului angajaţilor din bugetul de stat. Când nu te ajungi cu banii la buget, soluţia nu este doar să tai din cheltuieli, ci să vezi cum poţi avea mai multe venituri. Să vă mai dau câteva soluţii, şi de natură ideologică. Cred că a venit vremea să redefinim contractul social. Adică să trecem de la welfare la workfare cu tot ce înseamnă asta: pieţe ale muncii flexibile, responsabilitatea socială a firmelor, stimulente mai puternice pentru acceptarea unui nou loc de muncă, asistenţă în căutarea unui nou loc de muncă, crearea de noi locuri de muncă, mai ales în servicii, asigurarea socială în funcţie de contribuţiile personale.


● Jurnalul Naţional: Aţi vorbit în mai multe rânduri despre eşecul dreptei. Stânga mai are căutare?
● Mircea Geoană:Cred că este momentul să ne concentrăm resursele şi dincolo de ideologii. Unul din rezultatele acestei crize, care a venit ca un duş rece pentru noi, este că  în acest moment are loc o regândire a stângii la nivel mondial, în rândul tuturor liderilor politici importanţi. Într-adevăr, în Europa post-comunistă, sărăcia se discută cu alte cifre decât în statele dezvoltate din Vest. Şansele şi ritmul reducerii decalajelor din interiorul societăţii sunt şi ele diferite. Marea provocare a oricărei strategii social-democrate este crearea de locuri de muncă  pentru populaţia activă. Nu putem să ne transformăm cu toţii în super-specialişti. O bună parte a populaţiei va continua să lucreze în industriile tradiţionale. Trebuie găsite modalităţi de diversificare a producţiei locale, în paralel cu atragerea investiţiilor străine în sectoarele care produc valoare adăugată mai mare. Ca preşedinte trebuie să imprimi o direcţie, însă această direcţie nu trebuie să fie nici la stânga, nici la dreapta. România trebuie să meargă înainte.


● Jurnalul Naţional: De ce e mai bun Mircea Geoană decât Traian Băsescu? Ce o să le spuneţi oamenilor ca să îi convingeţi să vă voteze?
● Mircea Geoană:O să le spun ceea ce cred şi lucrurile în care cred. Vreau să unesc ţara nu o să dezbin. Cred că toţi românii doresc să trăiască într-o ţară prosperă solidară şi demnă. Cred că sarcina politicienilor nu e mesianică, e pragmatică. Aici a greşit foarte mult Traian Băsescu. El a crezut că este o figură mesianică pentru poporul român şi s-a dovedit că este o mare dezamăgire. A furat cei mai buni ani ai României, cei mai buni cinci ani ai României. Cei mai buni ani de creştere economică, anii în care puteam să ne poziţionăm ca un actor important pe scena internaţională, anii în care România ca stat membru al NATO şi UE avea un potenţial uriaş. Ceea ce pot să fac eu în calitate de preşedinte al tuturor românilor este să fac ce am făcut până acum toată viaţa mea: pot să aduc oamenii împreună şi să ne punem toţi energia în slujba unui proiect naţional. Care este acest proiect? Reclădirea României şi reclădirea încrederii în statul român şi în instituţiile statului. Mă voi înconjura de cei mai buni specialişti. Eu nu mă duc la Cotroceni cu un plan pentru un mandat, ci pentru 10 sau chiar 20 de ani. Obligaţia noastră este să venim cu un plan de societate şi cu un model economic care să ne permită să fim ţara care merităm să fim.
● Jurnalul Naţional: Traian Băsescu a prezentat bilanţul mandatului său de preşedinte în Parlament. Este evident că el are altă părere decât dumneavoastră.
● Mircea Geoană:Nu a fost un bilanţ onest. Şi am două argumente. Pe de-o parte, pentru că s-a împăunat cu ce au făcut Guvernul Năstase şi, ulterior, Guvernul Tăriceanu. Pe de altă parte, pentru că a omis să precizeze că nu şi-a respectat niciunul dintre angajamentele asumate la depunerea jurământului. Au fost cinci ani agitaţi, dar fără rezultate. Agitaţi, pentru că Traian Băsescu a ţinut România din criză în criză, a condus prin scandal, a dezbinat şi a învrăjbit oameni şi instituţii. Au fost fără rezultate, pentru că lui Traian Băsescu i-a lipsit viziunea, i-a lipsit un plan concret pentru România şi i-a lipsit priceperea de a conduce o ţară. În mandatul lui Traian Băsescu, România a stat pe loc. După căderea comunismului, am ajuns, ca popor, la un consens în legătură cu îndreptarea ţării către Occident. Acum avem nevoie din nou de un consens. Avem nevoie să ne definim identitatea şi să procedăm în aşa fel  încă să nu mai fim puşi în situaţia în care am preluat, fără prea multe ajustări specifice, modelele şi politicile altora. Cel mai mare pericol care ne paşte, dincolo de această criză economică pe care sunt convins că o vom depăşi, este ca poporul român să se simtă străin de propriul său drum european. De aceea avem nevoie de un proiect, de o viziune, de un plan şi mai ales de o ţintă asumată de noi toţi. Trebuie să ne punem toţi această întrebare: Cum vedem România peste zece ani şi ce avem de gând să facem în acest sens? Ne-a lipsit de prea multe ori consensul politic în momentele cheie. Poate şi de aceea, nu trăim încă într-o ţară pe măsura talentului şi capacităţilor acestui popor.
Ce lasă Traian Băsescu în urma sa? O Românie izolată, mai izolată decât în 1989, o Românie îndatorată vreme de ani buni. Lasă o Românie fără identitate şi mai ales lasă în urmă o ţară dezbinată. Pentru aceste lucruri românii nu îl vor ierta.


● Jurnalul Naţional: La ce vă referiţi când spuneţi că Traian Băsescu a învrăjbit oameni şi instituţii?
● Mircea Geoană: Când a spus că pensionarii sunt asistaţi social, Traian Băsescu i-a întors pe tineri împotriva bătrânilor. Când a spus că trebuie disponibilizaţi 300.000 de bugetari, i-a întors pe muncitorii din mediul privat împotriva celor de la stat. Când a cerut reformă fără bani în educaţie, i-a întors pe părinţi împotriva profesorilor. Rând pe rând s-a luat de toate categoriile sociale. Nu asta trebuie să facă un preşedinte. Citiţi discursul ţinut de Traian Băsescu în faţa Parlamentului în decembrie 2004. Atunci spunea că va colabora bine cu instituţiile statului. Şi ce vedem astăzi? Că timp de cinci ani s-a certat şi cu Guvernul şi cu Parlamentul. Mai nou se ceartă şi cu puterea judecătorească. În 2004, a spus că avem nevoie de un Parlament puternic care să nu mai fie o anexă a Executivului. Acum, după cinci ani, felicită un Guvern care bate record după record la ordonanţe de urgenţă şi la număr de legi asumate peste capul Parlamentului. Tot atunci spunea că îşi va considera mandatul împlinit dacă va reuşi să coaguleze poporul în jurul obiectivelor de politică internă şi externă. Mandatul lui Traian Băsescu este un mandat ratat.  


● Jurnalul Naţional: Care credeţi totuşi că ar fi cel mai mare eşec din activitatea lui Traian Băsescu?
● Mircea Geoană: Trăim bine? Nu. Pe Traian Băsescu îl condamnă chiar vorbele sale din 2004. România este astăzi o ţară cu prea mulţi oameni săraci, cu prea multe întreprinderi falimentare, o ţară care nu are un orizont şi un traseu clar de urmat pentru următorii 10 de ani. Poate cel mai mare eşec al lui Traian Băsescu este că a ucis speranţele românilor. Traian Băsescu a fost în fruntea acestei ţări vreme de 15 ani. A avut trei cincinale. A stat cinci la Ministerul Transporturilor, cinci ani la Primăria Capitalei şi cinci ani la Cotroceni. E de ajuns! După 15 ani să nu poţi să laşi nimic în urma ta e un lucru nepermis.


● Jurnalul Naţional: În discursul său Traian Băsescu a vorbit destul de mult despre reforme şi mai ales despre funcţionarea justiţiei. Consideraţi că s-au făcut progrese în acest domeniu în ultimii cinci ani?
● Mircea Geoană: Justiţia este cea mai clară mostră de reformă eşuată marca Băsescu. A reformat justiţia până a pus-o pe butuci. Şi să nu uităm că a avut la dispoziţie absolut toate pârghiile pe care le-a dorit. Peste o treime din magistraţi au fost numiţi de Traian Băsescu. Timp de cinci ani, i-a avut pe cei pe care şi i-a dorit la şefia Parchetului General şi la şefia DNA. Trei ani şi jumătate, Traian Băsescu a avut miniştrii care nu i-au ieşit din cuvânt: pe Monica Macovei şi pe Cătălin Predoiu. La cum arată reforma lui Băsescu în Justiţie, mai bine era fără. Asta e justiţia marca Traian Băsescu. Nu cred că românii îşi doresc asta şi pentru celelalte domenii.


● Jurnalul Naţional:  Totuşi nu credeţi că Traian Băsescu are şi calităţi?
● Mircea Geoană: Fiecare are defecte şi calităţi. Problema este care dintre ele sunt utile şi care riscante pentru un preşedinte. Traian Băsescu are calităţi, dar nu sunt calităţile cerute unui şef de stat. Este glumeţ, te face să râzi şi să te simţi bine. Dar a demonstrat că nu ştie să fie un Preşedinte. Este incapabil să medieze conflicte. Este incapabil să înţeleagă probleme economice. Este incapabil să întreţină relaţii diplomatice. Nu cu hăhăiala se conduce ţara.


● Jurnalul Naţional:  Un atribut important al unui preşedinte este legat de relaţiile internaţionale. Care este locul pe care îl ocupă România astăzi în Europa şi în lume?
● Mircea Geoană: România nu a mai fost atât de izolată în plan diplomatic de dinainte de 1989. În ultimele două luni, României i-au fost transmise semnale diplomatice dure, poate printre cele mai dure primite vreodată. În lumea de astăzi, contează foarte mult relaţiile interpersonale cu şefii de state. Uitaţi-vă la vizitele pe care le-a făcut sau le-a primit Traian Băsescu. Sunt foarte puţine pentru cinci ani. Traian Băsescu nu a fost acceptat niciodată în acest club şi asta este rău pentru România, nu pentru el personal. Vă spun în calitate de diplomat, nu de candidat la preşedinţie, dacă în calitate de şef de stat nu poţi sau nu ştii să îţi întreţii nişte relaţii, atunci ţara ta va fi ca un vapor în derivă. Toţi românii plătesc un cost economic pentru faptul că Traian Băsescu nu ştie să facă politică externă. Să vă dau doar un exemplu. Când a venit criza peste noi şi România a avut nevoie de sprijin nu a fost nimeni lângă noi. Şi ştiţi de ce? Pentru că toţi preşedinţii ţărilor care sunt mari puteri taxează modul oportunist de a face politică externă, taxează lipsa de credibilitate şi de predictibilitate. La începutul mandatului său, Traian Băsescu vorbea despre axa Bucureşi ­ Londra ­ Washington. Nu a reuşit să-şi rezerve o vizită în America, la preşedintele Obama şi de aceea parteneriatul cu SUA nu mai are aceeaşi valoare. A fost primit câteva minute la Palatul Elysee şi acum vorbeşte despre axa cu Parisul. Acesta este modul oportunist în care înţelege actualul preşedinte politica externă. Poate vă întrebaţi de ce este importantă politica externă, că pentru mulţi este ceva abstract cu nişte beneficii mai degrabă simbolice şi la fel de abstracte. Politica externă poate fi şi ea un motor economic, prin  identificarea unor noi pieţe de export. Până acum am fost cantonaţi în pieţele tradiţionale de export, nu ne-am orientat către alte spaţii. Gândiţi-vă numai că am trece mai uşor acum această criză dacă în ultimii cinci ani am fi văzut prin diplomaţie şanse economice: noi pieţe de desfacere. Vocea României nu contează şi pentru asta toţi plătim nota de plată.


● Jurnalul Naţional: Tot săptămâna trecută am avut parte nu doar de bilanţul preşedintelui Traian Băsescu, ci şi asumarea răspunderii Guvernului pe trei pachete de legi extrem de importante. Aţi spus că asumarea este pripită şi că nu era necesară. Care era soluţia agreată de PSD?
● Mircea Geoană: Pentru legi atât de importante, dezbaterea parlamentară era absolut necesară. Asumarea răspunderii a fost un joc politic Băsescu - Boc. Din păcate, cei doi au ales să facă acest joc electoralist pe spatele părinţilor, al profesorilor şi al angajaţilor din sistemul bugetar. Noi vom amenda ce este de amendat şi vom face modificările care se impun pe aceste legi. Dar mai vreau să vă spun un lucru. Dacă Emil Boc stătea mai mult de vorbă cu sindicatele şi mai puţin cu Traian Băsescu, atunci poate reuşeam să evităm ameninţările cu grevele generale de pe 5 octombrie.
● Jurnalul Naţional: De ce nu susţineţi moţiunea de cenzură dacă nu sunteţi de acord cu asumarea răspunderii?
● Mircea Geoană: Pentru că nu asta este soluţia. Soluţia este să modificăm ceea ce este de modificat în următoarele luni. Dacă PSD ar fi susţinut o moţiune de cenzură ar fi intrat în jocul lui Traian Băsescu. Ar fi dat curs unei provocări al cărei punct final era intrarea României în incapacitatea de a plăti pensii şi salarii. Pentru că instabilitatea politică generată de căderea Guvernului ar fi afectat în mod direct acordul cu FMI, iar tranşele pe care ţara noastră trebuie să le primească ar fi fost amânate până la o dată nedeterminată. O criză politică peste criza economică este sinucidere curată, iar cine caută să provoace o astfel de criză este inconştient, dacă nu nebun de-a binelea. Şi aşa riscul politic de ţară este îngrijorător.


● Jurnalul Naţional: Printre legile pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea se găsesc şi câteva proiecte ce vizează domeniul economic. Sunteţi mulţumit de aceste măsuri?
● Mircea Geoană: Sunt mulţumit că Emil Boc a acceptat în cele din urmă solicitarea PSD de neimpozitare a profitului reinvestit. Gândindu-mă însă la ceea ce Guvernul s-a angajat că va face, este însă prea puţin şi prea târziu. Este un joc electoral din care nu a vrut şi nu vrea să facă parte. Noi am spus de nenumărate ori că aceste legi nu sunt definitive şi că ne rezervăm dreptul de a avea o dezbatere serioasă şi de a le modifica. De exemplu în ceea ce priveşte legile educaţiei. Asumare brutală pe care a făcut-o premierul Boc contravine chiar Pactului pentru Educaţie, semnat în faţa lui Traian Băsescu de toate partidele. De aceea noi ne rezervăm dreptul de a le corecta în Parlament şi chiar să avem un dialog onest cu partidele din Opoziţie, cu toţi cei care au semnat acest Pact. Un alt exemplu. Legea salarizării unice.  A fost făcută sub presiune. Marian Sârbu a făcut o treabă foarte bună atât cât i-a permis timpul. Însă vreau să vă spun că şi această lege va trebui să capete corecţii.


● Jurnalul Naţional: Ce se mai întâmplă cu pachetul de măsuri anticriză discutate în Coaliţie?
● Mircea Geoană: Tot prea puţin, tot prea târziu. De aproape o lună aşteptăm punerea în aplicare a celor 32 de măsuri agreate în Coaliţie. Doar câteva au fost adoptate efectiv până acum. Politica economică a Guvernului nu a adus soluţii crizei. În aceste condiţii noi ne rezervăm dreptul să introducem propunerile noastre anticriză în Parlament. Chiar ieri colegii mei au depus marţi iniţiativa pentru Fondul Naţional pentru Locuinţe, o iniţiativă prin care dorim ca în România să se construiască în următorii ani 50.000 de locuinţe care vor fie date cu chirie tinerilor. Statul nu trebuie să plătească bani, ci doar să acorde garanţii pentru împrumuturile ce vor fi luate de autorităţile locale. Este practic o refacere a fondului locativ de stat, aşa cum găsim în toate ţările şi cum a fost şi în România cu ani în urmă.  


● Jurnalul Naţional: Nu se suprapune cu programul Prima Casă demarat deja de Guvern?
● Mircea Geoană: Din păcate, programul Prima Casă nu şi-a atins scopul. Volumul lucrărilor în construcţii va înregistra în acest an un regres de aproximativ 20%, ceea ce înseamnă un minus de 100.000 de locuri de muncă. Este clar că Prima Casă nu a stimulat zona construcţiilor, ci doar vânzarea de apartamente vechi. Scopul programului Prima Casă era să stimuleze economia pe orizontală. Nu a făcut acest lucru. Profit în urma acestui program nu l-au avut cetăţenii ci câteva bănci şi notarii. Vreau să vă spun că banii din garanţiile guvernamentale, folosiţi pentru Prima Casă, erau mai bine folosiţi într-un program real de construcţie de noi locuinţe. În aceste condiţii, alternativa este Fondul Naţional de Locuinţe, un program destinat exclusiv construirii de noi locuinţe. Oricum, România are cel mai mare deficit de unităţi locative din UE, de aproximativ 1,6 milioane unităţi.


● Jurnalul Naţional: Aţi prezentat acum câteva săptămâni o propunere menită să vină în sprijinul agenţilor economici care au credite la bănci. Ce s-a întâmplat cu ea?
● Mircea Geoană: Am găsit foarte multă deschidere atât din partea băncilor, cât şi din partea BNR. Este o măsură care deja funcţionează în Italia şi care constă în suspendarea pentru o perioadă de până la 12 luni a plăţii ratelor la creditele pentru întreprinderile mici şi mijloci. Practic agenţii economici vor plăti doar dobânda, urmând ca atunci când economia să îşi revin, să continue rambursarea împrumutului. Este o măsură care îi ajută şi pe micii întreprinzători, care nu mai stau cu sabia creditului deasupra capului, dar îi ajută şi pe bancheri pentru că, în fond, interesul lor este respectat, acela de a primi înapoi banii daţi cu împrumut şi dobânda aferentă. Până la urmă, coloana vertebrală a economiei sunt IMM-urile. Această propunere poate duce la relansarea creditării şi la relansarea IMM-urilor. Este până la urmă obligaţia băncilor de a se implica, pentru că riscul unei prăbuşiri a sectorului IMM-urilor este imens.


● Jurnalul Naţional: Aţi fost la Argeş zilele trecute în gospodăria unei familii care a primit cei 25.000 de euro despre care aţi vorbit în 2008. Nu credeţi că este un gest vădit electoral?
● Mircea Geoană: Am fost la Argeş pentru că am vrut să demonstrez un lucru. Şi domnul Băsescu şi domnul Blaga şi mulţii alţii au râs când am vorbit de aceşti bani în 2008. Asta nu demonstrează decât faptul aceşti domni nu cunosc programele europene şi astfel ne fac să irosim şanse importante. Ne pierdem vremea râzând unii de alţii când ar fi mult mai bine să ne folosim timpul căutând soluţii pentru economie. Sunt aproximativ 500 de familii care au luat aceşti bani de la UE. Însă mai sunt fonduri pentru încă 13-14 mii de tineri. Am fost cu plăcere la Argeş nu doar pentru a arăta că am avut dreptate, ci şi pentru a transmite încă o dată îndemnul pe care l-am transmis în 2008. Cei care vin şi se stabilesc la ţară pot primi bani europeni. Nu e promisiune, nu sunt vorbe în vânt, sunt măsuri care funcţionează şi care deja produc rezultate. Decât şomer în Italia sau Spania, mai bine agricultor la tine acasă.


● Jurnalul Naţional: Se apropie campania electorală şi deja au început să apară multe speculaţii. Cele mai recente sunt legate de motivele amânării congresului prin care vă lansaţi candidatura. De ce aţi amânat data congresului?
● Mircea Geoană: Pentru că am vrut să finalizăm conferinţele judeţene. Şi am dorit ca data Congresului să fie cât mai apropiată de data la care Traian Băsescu intenţionează să îşi lanseze candidatura. Însă dincolo de aceste măsuri tactice, scopul acestui Congres este de a lansa în dezbatere publică planul lui Geoană pentru România. O platformă care este centrată pe unificarea românilor, pe strângerea energiilor şi resurselor pentru a duce România înainte. Pentru că trebuie să fim ţara care merităm să fim, însă nu putem face acest lucru decât împreună.


● Jurnalul Naţional: Scrisoarea lui Octav Cozmâncă i-a supărat pe foarte mulţi social-democraţi, primind un răspuns tranşant chiar din partea lui Ion Iliescu. Ce efecte va avea această scrisoare?
● Mircea Geoană: În PSD niciunul. La Cotroceni a creat ceva speranţe şi bucurie, dar s-au risipit repede. Ceea ce a spus domnul Iliescu rezumă foarte bine poziţia partidului nostru.


● Jurnalul Naţional: Sorin Oprescu îşi va anunţa candidatura în curând. Vă temeţi de intrarea acestuia în cursa prezidenţială?
● Mircea Geoană: Faptul că tot mai mulţi candidaţi vor să intre în competiţia prezidenţială este încă o dovadă că Traian Băsescu trebuie să plece.


● Jurnalul Naţional: Cum vă mai înţelegeţi cu Ion Iliescu?
● Mircea Geoană: Cu domnul preşedinte Iliescu mă înţeleg foarte bine. Lucrăm împreună foarte bine şi apreciez experienţa politică a domnului Iliescu. Până la urmă, Ion Iliescu a condus această ţără vreme de 11 ani. Eu mereu am crezut că nu trebuie judecat un om după vorbele sale ci după faptele sale. Ceea ce a reuşit să facă domnul Iliescu a fost să inducă o direcţie acestei ţări. A reuşit să coaguleze energiile naţionale pentru un proiect: acela de a duce România pe calea aderării la NATO şi UE. Acesta a fost un moment de cotitură în destinul ţării şi domnul Iliescu a avut viziunea să ia deciziile corecte când acestea au trebuit să fie luate. Şi asta nu-i puţin lucru. Ion Iliescu i-a predat România la cheie lui Traian Băsescu. Şi Ion Iliescu a mai făcut un lucru. A reuşit să aibă un dialog constructiv cu Emil Constantinescu, a reuşit să se aşeze la aceeaşi masă cu un fost adversar politic pentru a căuta soluţii atunci când situaţia o impune.


● Jurnalul Naţional: De unde aveţi banii să plătiţi consultanţii americani cu 13 milioane de euro, aşa cum spunea doamna Udrea?
● Mircea Geoană: Lucrăm cu agenţii româneşti aşa cum am făcut în fiecare campanie. Doar pentru partea de analiză a sondajelor colaborăm cu o firmă din SUA. Cât despre banii pentru consultanţii americani, cred că doamna Udrea trăieşte în filme şi visează frumos. Nici vorbă să plătim banii ăştia. Oricum, sunt convins că pe noi campania electorală ne va costa mult mai puţin decât îi va costa pe Traian Băsescu şi pe cei de la PD-L. De fapt, dacă vă uitaţi cu atenţie în trecut veţi vedea că la fiecare din ultimele campanii, ei au cheltuit cam de două ori mai mult decât noi. Aşa va fi şi acum, dacă nu cumva vor cheltui de trei ori mai mult.