Năstase ripostează: "A cui e guvernarea asta? A mamei lui Boc?"

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD declară că a început să îl enerveze "povestea cu plecatul de la guvernare", întrebându-se a cui guvernare e asta ca social-democraţii să fie daţi afară.

Adrian Năstase a făcut această declaraţie ieri-dimineaţă, înaintea şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD, răspunzând unor întrebări pe marginea deciziei mai multor filiale PD-L de a rupe protocoalele locale cu PSD. În acest context, el a afirmat că "povestea asta cu plecatul de la guvernare" a început să îl enerveze.

"Guvernarea cui, a mamei lui Boc? A cui guvernare este asta, ca să ne dea afară? Este vorba despre o coaliţie, decizia se va lua dacă rămânem în această coaliţie, asta e formula corectă sau nu? Chestia asta nu e guvernarea moştenită de Traian Băsescu de la navele care s-au pierdut în Marea Mânecii", a spus el.

Năstase a mai afirmat că procedura asumării răspunderii de către Guvern pe cele trei legi este "neserioasă" şi "absolut aberantă". "Nu cred că este firesc să avem trei asumări de răspundere în aceeaşi zi pe trei legi pe care încă nu le cunoaştem", a adăugat el.

Reacţia lui Năstase vine şi în contextul în care Guvernul urma tot ieri să-şi angajeze răspunderea asupra proiectelor de lege privind educaţia naţională, salarizarea unitară a personalului bugetar şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii pu­blice în trei şedinţe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului.

PRESIUNI PD-L
În aceste condiţii, democrat-liberalii lui Boc şi-au luat măsuri de precauţie, transmiţând încă de la sfârşitul săptămânii trecute, prin intermediul filialelor, că nu mai doresc continuarea relaţiei cu PSD în coaliţia de guvernare, acest curent de opinie existând atât la nivelul organizaţiilor judeţene, cât şi la nivel parlamentar, senatorii PD-L dând inclusiv un vot în grupul parlamentar în acest sens.

Totodată, conducerea PD-L urma să primească până ieri informări din partea tuturor organizaţiilor judeţene ale partidului despre stadiul relaţiei cu PSD, majoritatea filialelor anunţând deja, din centralizarea făcută până duminică, ruperea coaliţiei la nivel local, au declarat surse din PD-L. Mai multe judeţe, precum Vaslui, Sibiu, Maramureş, Suceava, au informat conducerea partidului că pe plan local se doreşte ruperea protocolului de colaborare dintre cele două partide din mai multe motive, cel mai frecvent fiind acela că PSD a preferat să păstreze majorităţile cu PNL la nivelul Consiliilor locale.

Citește pe Antena3.ro

Delia și Irina Rimes își mobilizează fanii la vot: „Tu nu poți să-mi pui piciorul pe cap pentru că-s femeie/ Salvați democrația”

APEL LIBERAL: NU VĂ LĂSAŢI CĂLCAŢI ÎN PICIOARE!
Pe de altă parte, cu câteva ore înainte de asumarea răspunderii Guvernului, deputatul PNL Diana Tuşa a adresat parlamentarilor din toate partidele un apel în care îi îndeamnă să nu devină simpli slujbaşi ai Executivului. Ea susţine că separaţia puterilor în statul român "îşi pierde treptat, treptat din consistenţă".

"Puterea executivă se substituie celei le­gislative, puterea judecătorească este împinsă în derizoriu sau este pur şi simplu blocată, preşedinţia îşi extinde pute­rile executive (...) Parlamentul îşi pierde principala sa atribuţie constituţională, aceea de unică putere legiuitoare a statului. Dezbaterile raţionale, cu argumente, sunt înlocuite de declaraţii suburbane făcute în prime time în lumina camerelor de luat vederi. Poate acest lucru nu ar fi atât de grav dacă declaraţiile belicoase ar viza proiectele de reformare radicală a statului. Din păcate, ele nu vizează decât lupta politică", susţine parlamentarul PNL în apel. Tuşa adaugă că ducerea "în derizoriu" a rolului Parlamentului "este consfinţită în aceste zile prin angajarea răspunderii de către Guvern pentru trei proiecte de o importanţă capitală pentru oricare naţiune: educaţia, eficientizarea funcţionării sta­tului şi reaşezarea instituţională". "De aceea, colegul meu, senator sau deputat, fac un apel către tine să NU te laşi călcat în picioare. Nu uita! Ai fost trimis în Parlament să propui, să dezbaţi şi să votezi legi, nu să ajungi un simplu slujbaş al Guvernului!", se arată în încheierea apelului.
GUVERNUL NU A ACCEPTAT DECÂT 5% DIN AMENDAMENTE
Guvernul a acceptat puţin peste 120 de amendamente la cele trei proiecte de legi pentru care urma să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului, reprezentând mai puţin de 5% din totalul celor aproximativ 2.680 de pro­puneri formulate de parlamentari pentru aceste acte normative.

Pentru legea de reorganizare a agenţiilor guvernamentale şi reducerea cheltuielilor bugetare, Executivul a acceptat 34 din circa 300 de amendamente, în timp ce pentru legea de salarizare unitară în sectorul bugetar au fost aprobate 39 din cele aproximativ 780 de propuneri. În proiectul legii educaţiei naţionale au fost incluse peste 50 de amendamente dintr-un total de aproximativ 1.600 de propuneri formulate de parlamentari.

Asumarea răspunderii guvernamentale asupra proiectelor de lege privind educaţia naţională, salarizarea unitară a personalului bugetar şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice se face în trei şedinţe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consi­deră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatoriu pentru Guvern.